Parlamentari: Noile legi ale achizitiilor publice, supuse votului plenului Camerei miercurea viitoare, la doua zile dupa expirarea termenului impus de directiva

​Noul pachet de proiecte de lege privind achizitiile si concesiunile publice va fi supus votului plenului Camerei Deputatilor, ca for decizional, miercuri, 20 aprilie, la doua zile dupa expirarea termenului de aplicare a reglementarilor, prevazut de directivele europene in domeniu, au declarat, pentru HotNews, doi deputati din comisiile jurididica si de industrii.

Cele doua comisii aveau termen fixat pana pe 18 februarie 2016 sa adopte rapoartele (de admitere) pentru proiectele de legi transmise de guvern pentru transpunerea directivelor europene a achizitiilor in legislatia nationala. Directivele din anul 2014 prevad printre altele renuntarea la „dictatura” preutului cel mai scazut in achizitiile publice, punand accentul pe raportul calitate / pret (detalii AICI).

„Miercuri, 13 aprilie, am finalizat raportul pentru tot pachetul de legi. Miercurea viitoare, pe 20 aprilie, va fi vot final in plenul Camerei Deputatilor„, a declarat, pentru HotNews, deputatul UDMR Antal Istvan, secretar al Comisiei de industrii.

La randul sau, deputatul PSD Sorin Stragea, secretar al Comisiei juridice, a confirmat ca s-a dat raport final asupra proiectelor de lege.

Ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu, s-a plans de mai multe ori ca legile achizitiilor publice inainteaza greoi in Parlament, fiind puse astfel in pericol noile programe pe fonduri europene 2014-2020.

Raducu a declarat, recent, pentru HotNews, ca din data de 18 aprilie 2016, cand intra in vigoare noua legislatie europeana privind achizitiile publice, daca Romania nu are functionale noile legi de transpunere a celor 3 directive europene in domeniu, se va confrunta cu doua probmele majore:

• 1. autoritatile contractante – cum sunt primariile, Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi, CFR, univeristatile etc – nu vor mai putea lansa proceduri de achizitii publice pentru proiectele europene. Daca o vor face conform legislatiie vechi (ordonanta de urgenta 34/2006), Comisia Europeana va aplica niste corectii financiare de 100%. Asta ar insemna ca tara va suporta in intregime costul acelor contracte, fara sa-i mai fie decontat din fondurile europene. Paguba la bugetul de stat ar fi astfel de zeci de milioane, poate chiar miliarde de euro, in functie de cat de mari ar fi contractele licitate nelegal.
• 2. a doua consecinta a netranspunerii la timp a directivelor europene privind achizitiile ar fi declansarea unei proceduri de infringement de catre Comisia Europeana impotriva Romaniei. Desigur, procesul ar fi unul lung, atat in faza precontencioasa cat si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, insa in cazul unei condamnari tara ar risca penalitati financiare importante.

Deputatii se apara, insa, aratand ca problema a fost la Autoritatea Nationala a Achizitiilor Publice (ANAP) si la Guvern.

Deputatul Antal Istvan spune ca proiectele de lege au necesitat modificari, pentru ca ANAP nu ar fi preluat in totalitate prevederile directivelor europene, cand a elaborat proiectele, in timpul fostului guvern Ponta, iar apoi, noul guvern Ciolos a tinut neaparat sa introduca anumite modificari.

„Au fost foarte multe amendamente. Au fost 3 saptamani de dezbateri generale. A fost amendamente de la parlamentari, numai UDMR a avut 46, au fost de la ministere si alte institutii si au existat propuneri de amendamente de la 8 organizatii non-gvernamentale” – a spus Antal.

„Baietii de la ANAP, cand au facut proiectele de lege, nu au preluat in integralitate directiva europeana, ci doar parial, ce nu le-a placut au lasat acolo. Au avut la dispozitie doi ani. Directiva a aparut in 18 aprilie 2014, pentr ca in ermen de doi ani cele 28 de state sa aiba timp sa preia prevederile in legislatiile nationale. Noi am asteptat pana in ultimul minut. Pe 9 decembrie a trecu textul de Senat. Noul Guvern nu a venit cu un punct de vedere solid, pentru ca nu au avut nici timp si am ramas cu varianta guvernului Ponta . Asa ca ministerele si toate institutiile au avut acum noi comentarii” – a mai spus secretarul Comisiei de industrii.

Din randul societatii civile, cel care a condus dezbaterile a fost Alexandru Cumpanasu, directorul Asociatiei pentru Implementarea Democratiei (AID).

„Trebuie sa fie o lege buna , pentru ca este foate importanta si nu putea sa fie dezbatuta doar supericial” – se apara si secretarul de la Comisia juridica, Sorin Stragea.

Daca vor fi adoptate miercuri, 20 aprilie, legile vor merge apoi la presedintee Iohannis, petru promulgare. Daca vor fi promulgate, vor intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul oficial.

Legile vor fi insa operationale dupa adoptarea normelor de aplicare de catre Guvern, proiect care insa a fost deja elaborat de Autoriatea Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP).

Legile achizitiilor publice – scurta cronologie:

• In 18 aprilie 2014 au intrat in vigoare directivele UE privind achizitiile publice, statele membre avand termen 2 ani sa o transpuna in legislatiile lor.
• In 17 octombrie 2015, Guvernul Ponta a adoptat noile proiecte de lege privind achizitiile publice, achizitiile publice sectoriale si privind concesiunile si lucrarile de concesiune.
• In 16 noiembrie 2015, proiectele ajung in Senat.
• In 9 februarie 2016, Senatul aproba proiectele ca prima camera sesizata si le trimite la Camera Deputatilor.
• In 13 aprilie 2016 Comisiile juridica si de industrii din camera adopta raport comun cu amendamente pentru proiectele de legi.
• In 18 aprilie 2016 va expira termenul de transpunere a directivei europene.
• In 20 aprilie 2016 plenul Camerei deputatilor, ca for decizional, ar urma sa adopte proiectele.