Parlamentul a respins definitiv cererea de reexaminare a președintelui Iohannis: 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon

Camera Deputaților a respins marți cererea de reexaminare a proiectului de lege care instituie data de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon. Astfel, deputații au menținut varianta inițială a inițiativei legislative. PNL, USR și UDMR s-au opus în plen, însă PSD și PMP au reușit să treacă proiectul de lege. Legea stabilește ca în 4 iunie să fie sărbătorită Ziua Tratatului de la Trianon prin „manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat”.

Cererea de reexaminare a legii a fost respinsă cu 175 de voturi ”pentru”, 23 ”împotrivă” și 85 de abțineri. Astfel, proeictul de lege merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

În plen, UDMR, PNL şi USR au cerut amânarea dezbaterii proiectului, invocând faptul că raportul comisiei a fost adoptat neregulamentar, dar cererea a fost respinsă în plen prin vot.

Marius Paşcan, PMP: „Vă întreb: ce înţelegeri politice de culise cu politicenii supăraţi pe istorie ai UDMR pot prevala istoriei şi intereselor României? Cine are interesul să-şi bată joc de memoria şi faptele de glorie ale înaintaşilor noştri, aruncând la gunoi, prin trocuri politice prezente, chiar evenimentele care au condus la recunoaşterea internaţională a graniţelor României? Tratatul de la Trianon din 1920 s-a parafat în urma mişcărilor de emancipare naţională şi drept consecinţă a aplicării principiului autodeterminării naţionale, considerat pilon al doctrinei păcii la sfârşitul Primului Război Mondial”.

Benedek Zacharie, UDMR: „Ca în toate campaniile electorale, fără excepţie, de la Revoluţie încoace, asistăm la iniţiative parlamentare cu iz naţionalist, patriotard. Sloganul ‘nicio campanie fără propagandă antimaghiară’ a devenit un principiu fără de care alegerile ar fi ca mâncarea fără sare şi piper şi salata fără dressing. Trec peste neregulile cu care a fost dezbătută această propunere legislativă în comisie, dar UDMR nu va vota această propunere legislativă şi vă rog să nu votaţi nici dumneavoastră. Am obosit să subliniem că aceste demersuri sunt simple iniţiative politicianisme, care sună bine şi dau bine, dar în realitatea României moderne sunt fără semnificaţie, că trecutul este trecut şi ar trebui lăsat în urmă”.

Alfred Simonis, PSD: „Nu venim să facem nimic împotriva nimănui, dar aşa cum statul maghiar a considerat că această zi pentru naţiunea maghiară este o zi tragică şi are o lege care se numeşte aşa, ‘Ziua tragediei naţiunii maghiare’, şi respectăm acest drept al dânşilor de a avea regrete în legătură cu acea zi, aşa avem şi noi dreptul, cei care dorim, să putem sărbători această perioadă, acel tratat. Suntem la 100 de ani. Nu vreau să mă gândesc de unde vine şi ce este în spatele acestei agresivităţi a celor de la PNL, a celor de la USR, care nu doresc nicicum ca această lege să ajungă la votul final. Până la urmă, astăzi suntem în faza următoare, în faza votării acestei legi, şi anume de a acorda dreptul statului român de a sărbători de fiecare dată ziua de 4 iunie ca ziua Trianon-ului sau votaţi împotrivă şi să interziceţi statului român să sărbătorească această zi. De aceea, astăzi poate fi un moment istoric în Parlament. Stimaţi membri ai grupului USR şi PNL, vă rog să nu ascultaţi consemnul de vot dat din partea liderilor grupurilor dumneavoastră, dacă acesta este de vot împotriva acestei legi”.

Florin Roman, PNL: „Mândri că sunt români, acesta era sloganul PSD. Şi în perioada aceea, PSD împreună cu cei de la UDMR şi cu dumneavoastră, domnul Iordache, măcelăreaţi Codul penal, Codul de procedură penală, adoptaţi recursul compensatoriu, 20.000 de criminali, de violatori şi de tâlhari erau lăsaţi liberi pe stradă (…) Despre ce vorbim? Cât populism, câtă ipocrizie, câtă demagogie!”.

Camera Deputaţilor a adoptat, în luna mai, în calitate de for decizional, proiectul de lege şi l-a trimis preşedintelui pentru promulgarea legii. Preşedintele Iohannis a sesizat Curtea Constituţională, însă Curtea a respins obiecţiile de neconstituţionalitate.

Ulterior, şeful statului a retrimis Parlamentului legea spre reexaminare invocând că aceasta a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale.

„Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică”, se mai arată în cerere. Preşedintele a considerat că se impune reanalizarea legii prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care sa fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile.

În 30 septembrie, Senatul a respins, în calitate de primă Cameră sesizată, cererea de reexaminare a preşedintelui şi a adoptat legea în forma trimisă la promulgare.