Parlamentul dublează numărul de urși care vor fi omorâți în acest an și lasă ușa deschisă pentru împușcarea de exemplare speciale: „Reduce natura la un meniu din care băieții deștepți își aleg trofee”

Camera Deputaților a votat miercuri legea care permite împușcarea a aproape 900 de urși bruni, dublu față de cotele de prevenție de acum. Proiectul a fost propus de fostul ministru UDMR a, Mediului, în prezent vicepremier, Barna Tánczos, și susținut de 50 de parlamentari, unii dintre ei – vânători. Însă nu e singura măsură adoptată și contestată de specialiști, scrie site-ul de investigații și analize de sistem Snoop.

• Legea urmează să ajungă la președinte pentru promulgare.

Dacă va fi promulgată de președintele Nicușor Dan, anul acesta vor fi împușcați 859 de urși bruni, în cota de prevenție, și ar putea fi omorâți alți 110 din cota de intervenție. Cota de prevenție se împarte între fondurile cinegetice în funcție de numărul incidentelor cu animale sălbatice care au avut loc de-a lungul timpului și ținând cont de numărul de derogări oferite. Cea de intervenție, valabilă la nivel național, este folosită ca un fel de rezervă dacă un fond de vânătoare își epuizează cota de prevenție.

Noua legea interzice vânătoarea femelelor însoțite de pui care au mai puțin de 2 ani. Dă, în schimb, liber la împușcarea urșilor-trofeu.

În ultimii trei ani, cota de vânătoare la urs a fost majorată succesiv. În 2023, au fost introduse primele cote de prevenție și intervenție. În 2024, au fost dublate: 426 de urși cotă de prevenție și 55 cotă de intervenție.

În ambele cazuri, inițiator a fost senatorul Barna Tánczos, fost ministru al Mediului. A fost inițiator și de data aceasta. 

„Timpul demonstrează că fără intervenția vânătorilor, problema ursului brun nu se poate rezolva în România”, a spus Tánczos într-o conferință de presă din decembrie anul trecut, potrivit Agerpres.

Un recensământ contestat

Propunerea sa a venit după publicarea rezultatelor din primul recensământ al urșilor pe bază de ADN, care arată că în România sunt între 10.400 și 12.770 de urși bruni. Studiul a fost făcut de Ministerul Mediului, prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), și a costat 53,5 milioane de lei fonduri europene. 

Snoop a arătat în trecut cum primele cote de prevenție, din 2023, aveau la bază un studiu nerealist și fără bază științifică, cu date colectate prin metoda numărării de către asociațiile de vânătoare și ocoalele silvice. Vânătorii numărau ochiometric urșii și urmele de labe de pe pământ, existând astfel posibilitatea ca același animal să fie numărat de mai multe ori sau un urs să fie scăpat din vedere.

Analiza genetică este, în schimb, o metodă recomandată de cercetători pentru că este mai exactă și lasă loc de mai puține erori. Altfel spus, poate oferi o estimare mai aproape de adevăr a populației de urs. Monitorizarea pe bază de ADN presupune colectarea din teren a fecalelor și a firelor de păr de la animal și analizarea lor în laborator. Pentru acest studiu făcut de minister și Institutul „Marin Drăcea”, publicat anul trecut, au fost colectate peste 24.000 de probe din 25 de județe.

Pentru cifre cât mai reale, analiza genetică trebuie însă făcută o dată la 7-10 ani.

Studiul realizat de Institutul „Marin Drăcea” este contestat de ONG-uri și cercetători pentru lipsă de transparență. Instituția nu a publicat datele brute, ci doar concluziile, iar din echipa de proiect au făcut parte și membri ai unor asociații de vânători. Unul dintre ei este Ovidiu Ionescu, profesor la Universitatea Transilvania din Brașov. El a făcut studiul care a stat la baza cotelor de vânătoare la urs înainte de 2016 și era în același timp și vânător, și consilier în Ministerul Mediului.

„Cu atât mai greu este să acceptăm dublarea cotelor în aceste condiții”, spune cercetătorul Cristian Papp. Este coordonator al programelor de monitorizare și conservare a speciilor sălbatice la organizația World Wildlife Fund (WWF) și lector la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă managementul ariilor protejate. 

Portița pentru împușcarea urșilor-trofeu

Legea mai vine cu o modificare importantă: creșterea la 400 a punctajului CIC de la care pot fi împușcați urșii.

• „a) în cazul fondurilor cinegetice care au nivel de prevenție de două sau trei exemplare, se vor recolta cel puțin un exemplar a cărui blană nu depăşeşte 400 de puncte C.I.C.;
• b) în cazul fondurilor cinegetice care au nivel de prevenție de 4 sau 5 exemplare, se vor recolta cel puțin două exemplare a căror blană nu depăşeşte 400 de puncte C.I.C.”

De exemplu, fondul de vânătoare Râușor din județul Argeș, care are alocată o cotă de prevenție de patru urși, trebuie să recolteze, adică să împuște, cel puțin doi urși cu un punctaj CIC redus. Dacă respectă această condiție, ceilalți doi urși vânați pot avea peste 400 de puncte CIC. Și cu cât e mai mare și mai frumos ursul, cu atât e mai mare punctajul CIC. Cu cât e mai mare punctajul, cu atât e mai mare suma pe care o plătesc vânătorii asociațiilor de vânătoare pentru obținerea acestui trofeu.

• Punctajul CIC (Consiliul Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului) reprezintă sistemul standard de evaluare a trofeelor de vânătoare, bazat pe dimensiuni precum lungimea/lățimea craniului, lungimea blănii sau coarnelor. Acesta determină valoarea trofeului, cu praguri specifice (ex: peste 400 puncte la urs) care pot impune restricții de recoltare – sursa: AJVPS Mureș

„S-a deschis această oportunitate de a vâna și urși trofeu, în baza unei sume de bani. Dacă vorbim de trofee mari, cu siguranță vor veni persoane influente să vâneze urși și ele nu vor fi dornice de împușcarea unor exemplare mai mici, așa cum se întâmplă în cazul urșilor problematici”, arată cercetătorul Cristian Papp. El spune că tocmai această portiță va îndrepta și mai mult interesul vânătorilor către exemplarele mari, nu către urșii habituați, tineri, care „dau târcoale comunităților” și creează probleme. „E cu dedicație”, punctează el, referindu-se la noua lege.

Site-urile asociațiilor de vânătoare abundă de pachete turistice care costă între 3.000 și 20.000 de euro. Vânătorii plătesc, așadar, mii de euro pe trofeu – ursul împușcat „preventiv”.

„Protectorii de drept”. Cine sunt și cum au reacționat parlamentarii care au susținut majorarea cotelor

Parlamentarul Gheorghe Nacov, de la minorități, pe lista inițiatorilor, vede mărirea cotelor drept „un pas spre normalizare” pentru că ursul brun este „din nou în grija vânătorilor, protectorii de drept”, a scris el pe Facebook.

Pe rețelele sociale, Gheorghe Nacov se pozează lângă cerbi și mistreți împușcați, cu arma în mână. El și-a mai pus și-n trecut numele pe diferite inițiative legate de modificarea legii vânătorii.

Nacov nu este singurul vânător dintre inițiatori.

„Un proiect de lege care reduce natura la un meniu”

Legea trecută miercuri de Camera Deputaților este contestată și de fostul ministru al Mediului, liberalul Mircea Fechet. Într-o reacție pe Facebook imediat după vot, Fechet a spus că nu poate vota „un proiect de lege care reduce natura la un meniu din care băieții deștepți își aleg trofee”. Cota e foarte mare, a explicat el, și avea nevoie de trasabilitate și control, de o soluție care să înceapă cu urșii problemă, nu cu urșii trofeu, „care poate nu au întâlnit omul niciodată”.

Citește continuarea pe Snoop.