„Recensământul urșilor” s-a încheiat după trei ani. „Suntem obligați să venim cu măsuri”, spune ministrul Fechet. Ce arată datele

România are între 10.419 și 12.770 de urși, arată recensământul populației de urs pe bază de ADN, prezentat joi, 10 aprilie, de Ministerul Mediului. Un număr „optim” este, în opinia ministrului Fechet, de aproape trei ori mai mic, respectiv de 4.000 de exemplare. Oficialul a anunțat deja că vor urma unele schimbări, dar a spus că nu va cere creșterea cotelor de vânătoare la urs. 

Bazat pe noile cifre ale cercetării, ministrul Mircea Fechet spune că intenționează să ofere primarilor mai multă libertate privind uciderea unui urs, eliminând intervenția graduală, atunci când animalul intră, de exemplu, în localitate.

În prezent, legislația prevede că un urs care se apropie de așezările umane este întâi alungat de autorități, apoi, dacă se întoarce, relocat, iar ultima variantă este împușcarea lui. Ministrul vrea simplificarea acestei proceduri și saltul direct la ultimul pas.

„În intravilanul localităților trebuie să renunțăm la intervenția graduală. Vom înlesni și tot acest proces al comisiei de intervenție. În 2025, putem lua decizii mai rapide folosindu-ne de telefoane, de grupuri de WhatsApp, SMS-uri”, a declarat ministrul Mircea Fechet în cadrul unei conferințe de presă. 

El a adăugat că va veni cu un ordin de ministru pentru aceste măsuri.

„O nouă etapă în gestionarea populației de urs brun”

Studiul a fost făcut de Ministerul Mediului, prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS) și a costat 53,5 milioane de lei fonduri europene. 

Monitorizarea genetică presupune o numărătoare pe bază de probe ADN. Adică, cercetătorii au colectat din teren fecale și fire de păr de la urs și le-au analizat apoi în laborator, unde au scos ADN-uri unice. Din cele peste 24.000 de probe strânse din 25 de județe a rezultat un număr minim de 10.419 urși care trăiesc în România. Reprezentanții ministerului spun că gradul de corectitudine este de 95%.

Maximul dat, de aproape 13.000 de urși, este o estimare. „Acest studiu deschide o nouă etapă în gestionarea populației de urs brun și sper că va crea un echilibru între conservare și siguranța cetățenilor. Suntem obligați să venim cu măsuri de intervenție, mai ales în contextul tragediilor”, a spus ministrul Fechet, amintind de șeful Salvamont atacat de o ursoaică cu pui pe o stradă din Predeal.

Fechet a repetat că populația de urs este „foarte mare, cea mai mare din Europa” și că efectivul optim, respectiv numărul de urși care poate fi susținut de ecosistem fără să provoace dezechilibre, ar fi în jur de 4.000 de exemplare. 

Întrebați cum au ajuns la acest număr, reprezentanții Institutului „Marin Drăcea”, prezenți la conferință, nu au putut explica clar.

„Bineînțeles că nu ne apucăm să luăm măsuri pentru diminuare peste noapte, ne interesează statutul de conservare al speciei, dar ne interesează mai mult decât atât siguranța cetățenilor”, a declarat ministrul Mediului.

Ministerul va face hărți cu zone de risc

Noile date vor fi folosite pentru a crea o zonare a managementului de urs brun, adică modul în care sunt prezenți urșii pe harta României și cum ar trebui să fie gestionată populația. 

Mai concret, harta e împărțită în patru categorii: zonă de conservare (9,6% din suprafața țării), unde toate măsurile luate vor fi pentru conservare pe termen lung. Aici intră parcurile naționale și parcurile naturale, „unde omul nu are ce căuta”, coridoarele ecologice, siturile natura 2000. 

Apoi, zona de management durabil (33,9%): fond forestier, terenuri agricole, zona de management al conflictelor: zonele de risc pentru oameni, intravilan, zonele cu livezi și culturi agricole (3,2%) și zonele marginale (51,7%), cele din afara arealului natural, adică orașe în care nu sunt urși acum.

„Vor fi locuri unde ursul nu are ce căuta și locuri unde va fi lăsat în pace pentru că este la el acasă”, a spus ministrul.

Ministrul promite că nu va cere creșterea cotelor de vânătoare la urs

Întrebat dacă, cu noile date în față, va cere Parlamentului modificarea legii astfel încât cotele de prevenție și intervenție să crească, așa cum a procedat și anul trecut, Fechet a spus că nu. 

„Aceste hărți (de risc, n.r.) vor fi puse la dispoziția publicului și Parlamentului. În viitor, indiferent cine va fi la minister sau la Parlament, deciziile vor ține cont și de munca aceasta”, a spus Fechet.

În prezent, urșii sunt vânați prin cotele de prevenție și intervenție adoptate prin lege în vara anului trecut. 

Nivelul de prevenție, adică numărul urșilor vânați la liber, este de 426 și se împarte între fondurile cinegetice. 

Nivelul de intervenție este de 55 – numărul este valabil la nivel național și sunt urșii ce pot fi relocați sau împușcați peste cotele de prevenție, cu derogare specială de la minister. 

Cotele prin care sunt vânați urșii acum sunt bazate pe un studiu făcut tot de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), care a stabilit că în România trăiesc între 7.000 și 8.000 de urși. Cercetarea institutului e însă incompletă, cu calcule greșite și fără bază științifică, cu erori care pot lăsa lejer loc de abuzuri, după cum a arătat site-ul de investigații Snoop. 

Fechet a mai spus că va cere, în schimb, Comisiei Europene să scoată ursul de pe lista speciilor protejate (vânătoarea la urs este interzisă prin Directiva Habitat în statele europene, n.r.), pentru că „nu are sens să fie scos lupul și să rămână ursul”. El a făcut deja solicitarea asta.

Cum a fost făcut „recensământul urșilor” 

Proiectul a început în iulie 2021, dar recoltarea efectivă de probe din teren s-a făcut în perioada noiembrie 2022 – decembrie 2024.

În proiect au lucrat aproape 700 de specialiști în genetică, atât de la Institutul „Marin Drăcea”, cât și internaționali. În teren au fost folosiți inclusiv câini de urmă. Institutul a lucrat cu o aplicație creată special pentru a asigura trasabilitatea probe, cu coordonate GPS.

Din echipa de proiect au făcut parte și membri ai unor asociații de vânători. De exemplu, Ovidiu Ionescu, profesor la Universitatea Transilvania din Brașov, cel care a făcut studiul care a stat la baza cotelor de vânătoare la urs înainte de 2016 și care era în același timp vânător și consilier în Ministerul Mediului. 

Și la conferința de joi a spus că există o „suprapopulare” a ursului și că „soluții de-astea cu gard electric împrejmuit și să tăiem pomii fructiferi – nu sunt realiste”.

Întrebați de jurnaliști despre asta, reprezentanții ministerului au explicat că nu contează această calitate pentru că toți cei care au lucrat în proiect au fost înainte instruiți mult timp, iar probele, fiind pe bază de ADN, deci unice, nu pot fi manipulate.