Parlamentul European adoptă o rezoluție pentru modificarea sistemului utilizat pentru întocmirea listei UE a paradisurilor fiscale: Țările nu ar trebui eliminate de pe lista neagră doar pentru că fac ”ajustări simbolice”

O politică a ratei de impozitare 0 ar trebui să conducă automat la introducerea pe lista neagră a paradisurilor fiscale, iar țările nu ar trebui eliminate de pe lista neagră doar pentru că fac ”ajustări simbolice”, arată o rezoluție adoptată de deputații europeni prin care solicită schimbarea sistemului utilizat pentru întocmirea listei UE a paradisurilor fiscale, deoarece în prezent este „confuz și ineficient”.

Lista UE a paradisurilor fiscale, înființată în 2017, a avut până acum un „impact pozitiv”, dar nu a reușit „să își atingă potențialul maxim, în timp ce jurisdicțiile aflate în prezent pe acoperind mai putin de 2% din totalitatea veniturilor pierdute prin evaziune”, au spus deputații europeni.

Rezoluția, adoptată joi în plen cu 587 voturi pentru, 50 împotrivă și 46 abțineri, numește actualul sistem „confuz și ineficient”. Acesta încheie dezbaterea purtată miercuri seară cu președinția Consiliului și cu Comisia.

Europarlamentarii propun modificări care ar face procesul de listare sau radiere a unei țări mai transparent, consecvent și imparțial.

Ar trebui adăugate criterii pentru a se asigura că mai multe țări sunt considerate paradisuri fiscale și pentru a preveni eliminarea țărilor de pe lista neagră prea repede, spun ei.

Statele membre ale UE ar trebui, de asemenea, să fie examinate pentru a vedea dacă prezintă caracteristici ale unui paradis fiscal, iar cele care greșesc ar trebui de amenea considerate și paradisuri fiscale (PARA 9).

„Prin catalogarea listei UE a paradisurilor fiscale drept „confuză și ineficientă ”, Parlamentul spune de fapt așa cum este. Deși lista poate fi un instrument bun, statele membre au uitat ceva atunci când au compus-o: paradisurile fiscale reale. Adevărul este că lista nu se îmbunătățește, se înrăutățește. Guernsey, Bahamas și acum Insulele Cayman sunt doar câteva dintre paradisurile fiscale cunoscute pe care statele membre le-au scos de pe listă. Refuzând să abordeze în mod corespunzător evaziunea fiscală, guvernele naționale își lipsesc cetățenii de 140 de miliarde de euro. Mai ales în contextul actual, acest lucru este inacceptabil”, a declarat după vot, președintele Subcomisiei pentru probleme fiscale, Paul Tang (S&D, NL)

De aceea, parlamentul condamnă cu tărie recenta radiere a Insulelor Cayman și solicită mai multă transparență și criterii de listare mai stricte. Cu toate acestea, dacă ne concentrăm asupra altora, trebuie să ne privim și noi în oglindă. Imaginea nu este frumoasă. Țările UE sunt responsabile pentru 36% din paradisurile fiscale.

Parlamentul afirmă că criteriul pentru a judeca dacă sistemul fiscal al unei țări este echitabil sau nu trebuie extins pentru a include mai multe practici și nu doar rate de impozitare preferențiale.

Faptul că Insulele Cayman tocmai a fost eliminată de pe lista neagră, în timp ce desfășura o politică de cota de impozitare de 0%, este o dovadă suficientă a acestui fapt, spun deputații europeni.

Printre alte măsuri propuse, rezoluția spune, prin urmare, că toate jurisdicțiile cu o rată de impozitare pe profit de 0% sau fără impozite pe profiturile companiilor ar trebui plasate automat pe lista neagră.

Eliminarea de pe lista neagră nu ar trebui să fie rezultatul doar unor modificări simbolice ale sistemului fiscal al jurisdicției respective, spun deputații europeni, argumentând că, de exemplu, Insulele Cayman și Bermuda au fost radiate după modificări „extrem de minime”. Prin urmare, rezoluția solicită ca criteriile de monitorizare să fie mai stricte.

Toate țările terțe trebuie tratate și analizate în mod echitabil folosind aceleași criterii, spun deputații europeni, subliniind că lista actuală nu face asta. Lipsa de transparență cu care este elaborată și actualizată se adaugă acestor îndoieli. Aceștia solicită ca procesul de stabilire a listei să fie formalizat printr-un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic până la sfârșitul anului 2021 și se întreabă dacă un organism informal, cum ar fi Grupul Codul de conduită, este capabil sau adecvat să actualizeze lista neagră.