Skip to content
proteste pentru legalizarea avortului in Polonia, Foto: Artur Widak/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Parlamentul Poloniei a votat două proiecte de lege care relaxează restricțiile privind avortul. De ce spun activiștii că nu sunt suficiente, înaintea unor proteste naționale

Camera inferioară a Parlamentului Poloniei a adoptat două proiecte de lege care vizează relaxarea interdicției aproape totale privind avortul, într-un demers descris însă de activiști drept „un pas de mică amploare”, înaintea protestelor prin care aceștia cer guvernului să își respecte promisiunile de reformare a legislației, transmite The Guardian.

Noile măsuri, asupra cărora președintele naționalist al Poloniei ar urma să își exercite dreptul de veto, ar elimina o parte dintre sancțiunile penale aplicate celor care ajută femeile să obțină servicii de avort și ar permite întreruperea sarcinii în cazul unor anomalii fetale. 

În prezent, avortul este legal în Polonia doar dacă sarcina este rezultatul unei fapte penale, precum violul sau incestul, ori dacă pune în pericol viața sau sănătatea mamei.

„Aceste proiecte de lege reprezintă o schimbare de foarte mică amploare. Chiar dacă vor fi adoptate și promulgate de președintele Poloniei, lucru care rămâne de văzut, ele vor schimba foarte puțin situația majorității femeilor din Polonia care au nevoie de servicii de avort”, a declarat Leah Hoctor, de la Centrul pentru Drepturi Reproductive.

Aceeași opinie a fost exprimată și de ONG-ul Legalna Aborcja (Avort legal), o inițiativă care militează pentru drepturile reproductive. „Ce înseamnă acest lucru pentru femeile care au nevoie de un avort chiar acum? Nimic, pentru că niciunul dintre aceste proiecte de lege nu le-ar ajuta”, a declarat un reprezentant al organizației.

Fundația Widzialne (Fundația Vizibile) le-a cerut oamenilor să continue să pună presiune asupra guvernului și să iasă în stradă joi. „Polonia are în continuare o lege inumană privind avortul”, a transmis organizația pe rețelele sociale, anunțând manifestații în 27 de orașe. „Cerem dezincriminarea completă a avortului și acces la servicii de avort decontate prin Fondul Național de Sănătate!”

Protestele, susținute de mai multe organizații din Polonia, marchează șase ani de la o decizie judecătorească din 2020 care a înăsprit și mai mult legislația deja restrictivă privind avortul. Hotărârea a declanșat cele mai ample proteste din Polonia de la căderea comunismului, când oamenii au ieșit în stradă cu pancarte pe care scria „Revoluția are uter” și „Corpul meu, alegerea mea”.

Protestele au fost ulterior considerate unul dintre factorii care au contribuit la venirea la putere a lui Donald Tusk, în 2023, după ce acesta a promis reformarea legislației privind avortul în termen de 100 de zile. Anul trecut, Tusk a renunțat la promisiunea de a legaliza avortul până în a 12-a săptămână de sarcină, afirmând că „pur și simplu nu există o majoritate” în Parlament pentru modificarea legii.

Chiar dacă cele două proiecte de lege adoptate în această săptămână vor fi promulgate, Polonia va rămâne „complet în afara tendinței celorlalte state membre ale UE”, a declarat Hoctor.

Centrul pentru Drepturi Reproductive i-a cerut, în schimb, lui Donald Tusk să depășească blocajul politic din Polonia prin instituirea unui moratoriu temporar asupra aplicării tuturor prevederilor penale referitoare la avort. „Astfel, cei care oferă îngrijire medicală femeilor nu ar mai fi nevoiți să o facă sub amenințarea unor anchete penale și a urmăririi în justiție”, a declarat Hoctor.

Ideea a fost propusă inițial de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, care a concluzionat în 2024 că femeile din Polonia sunt victime ale unor încălcări grave ale drepturilor omului din cauza restricțiilor privind accesul la avort.

„Realitatea este că mii de femei din Polonia recurg în fiecare an la servicii de avort. Asta înseamnă că fie fac avort ilegal, fie călătoresc în alte țări pentru a putea face acest lucru. Nu așa ar trebui să funcționeze o țară europeană modernă. Polonia nu se ridică la nivelul așteptărilor pe care le avem de la un sistem medical modern și o democrație modernă”, a mai spus Hoctor.