Mutare-cheie a lui Zelenski, blocată de Parlamentul de la Kiev
Parlamentarii ucraineni nu au aprobat, marți, numirea lui Denis Șmîhal, care a condus până acum portofoliul Apărării, în funcția de ministru al Energiei, informează Reuters, care notează că gestul reprezintă o mustrare surprinzătoare pe timp de război la adresa președintelui Volodimir Zelenski, în contextul în care acesta încearcă reorganizarea unor sectoare cheie într-un moment critic al războiului.
Șmîhal, care a ocupat funcția de prim-ministru timp de cinci ani până când a fost mutat la Ministerul Apărării anul trecut, a fost ales de Zelenski pentru a conduce un sector energetic afectat de acuzații de corupție și de atacurile rusești masive asupra infrastructurii.
Ultimul ministru al Energiei care a avut un mandat stabil a fost demis la sfârșitul anului trecut într-un scandal de corupție care l-a implicat și predecesorul acestuia.
Postul a rămas vacant aproape două luni, în timp ce Moscova și-a intensificat campania de bombardamente aeriene masive asupra sectorului energetic, lăsând milioane de oameni fără energie electrică și încălzire în condiții de temperaturi extrem de scăzute.
Numirea lui Șmîhal la conducerea portofoliului Energiei nu a obținut cele 226 de voturi necesare, 210 parlamentari votând în favoarea acestuia și trei partide de opoziție abținându-se.
Fierbere în partidul lui Zelenski
Peste 20 de parlamentari din partidul de guvernământ al lui Zelenski („Slujitorul Poporului”) nu au votat numirea noului ministru, ceea ce reflectă, potrivit analistului politic Volodimir Fesenko, din Kiev, o disciplină slabă în rândurile formațiunii.
De când Rusia și-a invadat vecinul, în februarie 2022, legislativul a funcționat efectiv ca un organism de aprobare, menținând Ucraina în stare de funcționare pe timp de război.
„Acesta este un semn că el pierde controlul asupra parlamentului”, a spus Fesenko. Neliniștea din cadrul partidului nu este nouă, dar liderii formațiunii au reușit în trecut să strângă voturile necesare, a adăugat analistul.
Șmîhal a fost propus pentru funcția de ministru al Energiei în cadrul unei remanieri guvernamentale mai ample, în contextul în care Kievul se confruntă cu o presiune crescândă din partea Rusiei, pe măsură ce luna viitoare se vor împlini patru ani de când a început invazia rusă.
Tot marți, parlamentarii de la Kiev trebuiau să îl numească și pe actualul ministru al Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, în funcția de ministru al Apărării, înainte de închiderea sesiunii legislative.
Parlamentul se va reuni din nou miercuri pentru a încerca din nou să îi numească pe Șmîhal și Fedorov, au anunțat leguitorii între timp. Ambii fuseseră deja respinși de legislativ, în contextul în care se aștepta un vot fără probleme.
Lipsă de manageri competenți
Parlamentarii din opoziție au criticat această remaniere pe timp de război, considerând-o potențial perturbatoare într-un moment critic al conflictului.
Unii l-au vizat în special pe Șmîhal, afirmând că acesta nu a reușit să gestioneze cu succes sectorul energetic în calitate de premier al Ucrainei care a avut cel mai lung mandat.
Candidatura lui pentru un al treilea mandat în cabinetul Zelenski evidențiază, de asemenea, lipsa acută de manageri considerați capabili să conducă sectoare cheie.
„Nu poți numi în chiar toate funcțiile aceeași persoană atunci când situația a ajuns la punctul de fierbere”, a declarat Solomiia Bobrovska, membră a partidului liberal de opoziție Holos, care s-a abținut de la vot.
Demisia șefului SBU, acceptată
Tot în sesiunea de marți, Rada Supremă (parlamentul unicameral din Ucraina) a aprobat demisia șefului Serviciului de Securitate (SBU), Vasil Maliuk.
Zelenski avea puține lucruri să-i reproșeze lui Maliuk, având în vedere că sub conducerea lui acest serviciu a întreprins o serie de operațiuni spectaculoase împotriva obiectivelor militare de pe teritoriul Rusiei. Liderul ucrainean a anunțat că acesta își va părăsi funcția la începutul lunii ianuarie.
Mai mulți generali și alte personalități de rang înalt din aparatul militar și de securitate al Ucrainei își exprimaseră sprijinul pentru Maliuk înainte ca Zelenski să-l demită oficial.
Maliuk nu a fost prezent în parlament în timpul votului de marți. Președintele legislativului ucrainean, Ruslan Stefanchuk, a declarat că nu știe de ce Maliuk nu a participat la sesiunea plenară, deși fusese informat, a relatat Interfax-Ukraina, potrivit Agerpres.
Votul privind demisia șefului SBU a provocat și el tensiuni în parlament. Comisia pentru apărare a Radei Supreme a susținut demiterea lui Vasil Maliuk marți, din a doua încercare. Cu o zi în urmă, această comisie votase pentru menținerea lui Maliuk în funcție.
Pe 5 ianuarie, președintele Zelenski s-a întâlnit cu Vasil Maliuk, iar la finalul întrevederii a anunțat că acesta se retrage din funcție.
Maliuk a confirmat apoi că își părăsește postul, dar a spus că va rămâne în cadrul sistemului SBU pentru a implementa „operațiuni speciale asimetrice de talie mondială” care vor continua să provoace daune maxime Rusiei.
Înainte de vot, șeful grupului parlamentar al partidului „Slujitorul Poporului”, David Arahamia, a anunțat că Maliuk l-a propus ca înlocuitor al său pe Ievhen Hmara, șeful Centrului de operațiuni speciale „A” din cadrul SBU.
Zelenski îl desemnase deja pe Hmara în funcția de șef interimar al SBU după ce Maliuk „își anunțase retragerea” pe 5 ianuarie.
Sub conducerea lui Vasil Maliuk, SBU a devenit un serviciu de informații eficient al unei țări aflate în război și a desfășurat, de asemenea, o serie de operațiuni speciale cu succes împotriva țării agresoare, Federația Rusă, sublinia, tot pe 5 ianuarie, un comunicat al Serviciului pentru Securitate al Ucrainei pe pagina sa de Facebook.
Una dintre cele mai strălucite operațiuni a fost operațiunea de amploare „Pautina” („Spiderweb” sau „Pânza de păianjen”) care a lovit puternic patru aerodromuri militare ruse, distrugând 41 de avioane militare strategice, care făceau parte din triada nucleară a Rusiei, conform aceluiași comunicat al SBU.
INTERVIURILE HotNews.ro