Părul alb, un semn de sănătate. Boala gravă la care persoanele cărunte sunt mai puțin expuse

Încărunţirea părului ar putea fi un semn că organismul se protejează eficient de cancer, sugerează un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Tokyo şi publicat în revista Nature Cell Biology, transmite Live Science, preluată de Agerpres.

Declanşatorii care provoacă cancer, cum ar fi lumina ultravioletă (UV) sau anumite substanţe chimice, activează o cale naturală de apărare care duce la albire prematură, dar reduce incidenţa cancerului, arată cercetarea.

Părul cărunt este un răspuns la deteriorarea ADN-ului

Cercetătorii niponi au urmărit celulele stem responsabile de producerea pigmentului care dă culoarea părului. În experimente desfăşurate pe şoareci, ei au descoperit că aceste celule au răspuns la deteriorarea ADN-ului fie prin încetarea creşterii şi diviziunii – ducând la părul încărunţit – fie prin replicare necontrolată pentru a forma o tumoare.

Studiul subliniază importanţa acestor tipuri de mecanisme de protecţie care apar odată cu înaintarea în vârstă ca o apărare împotriva deteriorării şi a bolilor ADN-ului, conform autorilor studiului.

Creşterea sănătoasă a părului depinde de o populaţie de celule stem care se reînnoieşte constant în foliculul de păr. Un buzunar mic din folicul conţine rezerve de celule stem melanocite (McSCs) – precursori ai celulelor care produc pigmentul de melanină care dă culoarea părului.

„La fiecare ciclu de regenerare a părului, aceste celule stem melanocite se vor diviza şi vor produce nişte celule mature, diferenţiate”, a spus Dot Bennett, un biolog celular la City St George’s, Universitatea din Londra, care nu a fost implicat în studiu. „Acestea migrează în foliculul de păr şi încep să producă pigment”.

Încărunţirea se produce atunci când aceste celule nu mai pot produce suficient pigment pentru a colora bine fiecare fir. „Este un fel de epuizare numită senescenţă celulară”, a explicat Bennett. „Este o limită a numărului total de diviziuni prin care poate trece o celulă şi pare a fi un mecanism anti-cancer pentru a preveni propagarea necontrolată a erorilor genetice aleatorii dobândite în timp”.

Când celulele stem melanocite ajung în acest punct, încetează să se divizeze, ceea ce înseamnă că foliculul nu mai are o sursă de pigment pentru a colora părul. De obicei, acest lucru se întâmplă odată cu bătrâneţea, deoarece celulele stem ating în mod natural această limită.

Cu toate acestea, Emi Nishimura, profesor de medicină legată de îmbătrânirea celulelor stem şi coordonatorul studiului realizat împreună cu colegii de la Universitatea din Tokyo, a precizat că au fost interesaţi de modul în care acelaşi mecanism funcţionează ca răspuns la deteriorarea ADN-ului – un declanşator cheie pentru dezvoltarea cancerului.

Rolul celulelor stem melanocite

În studiile pe şoareci, echipa a folosit o combinaţie de tehnici pentru a urmări progresul individual al celulelor stem melanocite prin ciclul părului după ce le-a expus la diferite condiţii de mediu dăunătoare, inclusiv radiaţii ionizante şi compuşi cancerigeni. Ei au observat că tipul de daune a influenţat modul în care au reacţionat celulele.

Astfel, radiaţiile ionizante au determinat diferenţierea şi maturizarea celulelor stem şi, în cele din urmă, au activat calea biochimică responsabilă de senescenţa celulară. Ca rezultat, rezervele de celule stem melanocite s-au epuizat rapid pe parcursul ciclului părului, oprind astfel producţia de celule pigmentare mature şi conducând la încărunţire.

Între timp, prin oprirea în esenţă a diviziunii celulare, această cale de senescenţă a împiedicat trecerea ADN-ului mutant într-o nouă generaţie de celule, scăzând astfel probabilitatea ca aceste celule să formeze tumori canceroase.

Expunerea la substanţe cancerigene chimice – cum ar fi 7,12-dimetilbenzantracen (DMBA), un iniţiator tumoral utilizat pe scară largă în cercetarea cancerului – pare să ocolească acest mecanism de protecţie, blocând senescenţa celulară în studiile pe şoareci şi permiţând foliculilor de păr să-şi păstreze rezervele de celule stem şi capacitatea de a produce pigment, chiar şi după deteriorarea ADN-ului. Astfel părul şi-a păstrat culoarea, dar pe termen lung, replicarea necontrolată a ADN-ului deteriorat a dus la formarea de tumori şi cancer, a spus echipa într-un comunicat.

Următorul pas va fi replicarea rezultatelor obţinute pe părul de şoareci pe foliculii de păr umani, pentru a verifica validitatea acestor observaţii.