Pasi prea timizi in sistemul de pensii private(de Emil Stoica)

In ultimii doi ani s-a vorbit destul de mult despre sistemul de pensii private. Strategia elaborata de guvern este ordonata si structurata, identificand clar pilonii de pensii, pasii ce trebuie sa fie urmati de angajati, angajatori si operatorii financiari.

Strategia a fost un succes si asta se vede din numarul mare de operatori financiari, iar posibilitatile de a investi pe piata romaneasca de capital nu cred ca vor duce la o presiune asupra preturilor actiunilor caci vor aparea pe piata, din initiativa guvernului, multe alte titluri, printre care Transelectrica, Fondul Proprietatea si, daca e sa ne ghidam dupa spusele oficialilor, multe altele.

Dar ce inseamna de fapt pensiile private si care este viitorul lor?

Avantaje

In optica in care vrem ca la batranete sa avem o pensie care sa ne mentina stilul de viata, mai ales ca vom avea mult mai mult timp liber la dispozitie, este bine sa ne gandim din timp cum vom finanta acel stil de viata. La ora actuala, pensia medie – de la stat – reprezinta 40% din salariul mediu.

Pensia privata reprezinta o modalitate de responsabilizare a cetateanului, isi planifica de pe acum pentru mai tarziu, isi ia singur soarta in maini; cetateanul va sti exact cum se cheltuiesc banii din contributii, stie care este valoarea fondului sau de pensii, stie cat va primi daca isi mareste contributia sau nu.

Acum stim ca statul colecteaza taxe peste taxe pentru contributii sociale insa nu stim care este valoarea pentru noi in momentul in care vom iesi la pensie.

Institutiile financiare vor fi avantajate datorita noilor oportunitati de business – de a investi sumele din pensii private, iar aceste sume nu pot decat sa creasca an de an caci primele plati se vor face mult mai tarziu, peste 20-30 de ani.

Incet-incet, in Romania apar servicii cu valoare adaugata mare, servicii care au nevoie de resurse pregatite (si mai bine platite), este un semnal ca economia Romaneasca se va indeparta de traditionala agricultura si industrie bazate pe forta de lucru ieftina.

Dintr-o perspectiva demografica, se observa un potential deficit de forta de munca – generatia 1991 fiind cu 100,000 mai mica decat generatia 1989, deficit ce se va manifesta imediat ce aceasta generatie 1991 va ajunge la varsta de 18 ani.

Daca pensiile ce se platesc acum sunt acoperite in principal de generatiile 1967 – 1989 (mai numeroase), cine oare va acoperi pensiile acestei generatii? Un raspuns ar fi imigratia. Insa cel mai simplu raspuns este ca tot aceasta generatie isi va acoperi singura pensia: inca de pe acum si in mod privat.

Pentru ca angajatii vor realiza importanta planificarii pentru un plan de pensii privat, cred ca o buna parte din salariile platite azi la negru se vor plati la vedere; gradul de ocupare oficial al fortei de munca va creste, PIB-ul oficial va creste, la fel si impozitele la buget; in acest fel avand de castigat intreaga societate.

Ce urmeaza in mod practic

Un ghid extrem de util – ce cuprinde inclusiv intrebari si raspunsuri – l-am gasit pe un site lansat cu putin timp in urma.

Strategia guvernului prevede 3 piloni:

– pilonul 1 – continuatorul sistemului actual

– pilonul 2 – al contributiilor obligatorii

– pilonul 3 – al contributiilor facultative

La ora actuala, asa cum scriam aici, angajatorul plateste 19,5% din salariu ca asigurari sociale iar pentru angajat 9,5% precum si multe alte taxe si contributii pe munca.

Sistemul de pensii private prevede ca din contributia de 9,5%, 2% vor fi directionati catre pilonul 2, al contributiilor obligatorii. Procentul de 2% va fi majorat in fecare an cu inca 0,5% pana va ajunge la 6%.

Pilonul 3 al contributiilor facultative prevede contributia comuna (angajat si angajator) de pana la 15% din salariul brut cu o deducere de doar 200 de euro atat pentru angajat cat si pentru angajator.

Practic, fiecare cetatean va avea acces la o pensie minima (mai mica decat cea actuala), pensie minima ce va creste in functie de cat castigam si in functie de cat decidem sa economism pentru pensie.

Non – probleme

O critica adusa sistemului de pensii private este aceea ca prezenta acestor fonduri de pensii private vor crea o presiune suplimentara fata de actiunile cotate la BVB si ca le vor umfla preturile in mod artificial. O astfel de temere cred ca vine din optica in care o bursa de valori nu este decat un fel de ruleta.

Managerii fondurilor vor fi, sper, profesionisti care sa evalueze corect valoarea instrumentelor financiare (fie ele actiuni, obligatiuni, etc) pe care le cumpara.

Pe de alta parte trebuie sa remarc si faptul ca anii care vin vor transforma BVB intr-o bursa importanta pe piata sud-est europeana datorita cotarii Fondului Proprietatea dar si a cotarii pe bursa a altor firme recent privatizate sau care urmeaza a fi privatizate partial (Transgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, etc).

O alta critica, din perspectiva liberala, este cea a obligativitatii pilonului 2. Practic i se face cetateanului bine cu forta. Cred ca acest aspect al obligtivitatii va trebui revizuit peste 5-10 ani, insa acum il cred foarte util pentru a putea urni sistemul de pe loc.

O perspectiva europeana

Putine tari europene au la ora actuala sisteme de planuri de pensii precum cel prevazut de strategia guvernului, campionii europeni la acest capitol fiind englezii. Insa Romania lasa in urma tari precum Italia unde acum se discuta anumiti pasi, timizi, inspre ideea de fonduri de pensii private pe scara intregii forte de munca.

Pasi prea timizi

Cu toate avantajele sale si cu toate ca este un sistem mai avansat decat, de exemplu, cel italian, cred ca sistemul propus de guvern prevede pasi prea timizi.

Astfel, procentul de inceput de 2% si chiar si cel de peste 8 ani, de 6% este prea putin. Fiecare angajat contribuie cu 9,5% la sistemul de asigurari sociale. Ar fi normal ca fiecare angajat sa aiba acces inca de pe acum la acesti 9,5%; planul general de pensii de stat fiind finantat de asigurarile platite de angajator.

Cred ca o astfel de masura va face perfect acceptabila o eventuala amanare a reducerii CAS-ului promisa de guvern sau, ca o alta idee de lucru, reducerea CAS-ului poate fi interpretata si prin redirectionarea intregului procent de 9,5% inca din 2008 catre planurile de pensii private ale angajatilor.

Deasemenea, ar trebui eliminate toate restrictiile ce limiteaza flexibilitatea fondurilor pe pilonul 2.

O alta problema este suma de 200 de euro deductibila pentru contributiile facultative. Conform calculelor actuariale (vezi Nota 1), cu 15% contributii pe an se ajunge la o pensie privata medie de doar 40% din salariul castigat de un angajatat, la care se aduaga pensia minima de stat.

Cu doar 200 de euro pe an, nu stiu cati angajati vor avea contributii facultative (proprii sau din partea angajatorilor).

Concluzii

Sistemul de pensii private actual este unul bun – mai bun decat al unor tari membre UE dezvoltate; cu mai multe avantaje decat dezavantaje. Cred insa ca presiunile demografice sunt prea puternice pentru a fi neglijate, iar guvernul va trebui sa modifice actuala strategie intr-una mai curajoasa.

Nota 1: un angajat care contribuie de la varsta de 30 de ani pana la varsta de 60 de ani cu 15% la pensii private va avea o pensie medie privata de 40% din salariul sau daca salariul sau va creste in aceeasi masura cu inflatia iar fondul de pensii investeste in instrumente financiare cu risc moderat.

Dezbate pe blogul lui Emil Stoica