Patriarhia ii raspunde lui Iohannis: Demersul Coalitiei pentru Familie nu este o "cale a fanatismului religios"

Patriarhia Romana a reactionat, joi, la declaratia presedintelui Klaus Iohannis care, intrebat ce parere are despre demersul modificarii Constitutiei in sensul definirii casatoriei ca fiind exclusiv intre o femeie si un barbat, a spus, miercuri, ca el este adeptul tolerantei si considera ca fiind „gresita” calea „fanatismului religios” si a solicitarilor ultimative. Patriarhia sustine ca demersul Coalitiei pentru Familie nu reprezinta „o solicitare ultimativa” si nu nu poate fi considerat o „cale a fanatismului religios”.

„Reactia domnului presedinte Iohannis este un raspuns la „o solicitare ultimativa” a pastorului baptist Iuga Viorel privind atitudinea presedintelui fata de familia crestina. Probabil acest demers a fost catalogat ca „solicitare ultimativa””, arata Patrirahia Romana, potrivit News.ro.

Reprezentantii Patriarhiei mai sustin ca demersul Coalitiei pentru Familie, in urma caruia trei milioane de cetateni romani au solicitat modificarea Constitutiei referitor la definirea familiei nu poate fi considerat o „cale a fanatismului religios”, sau o dovada de intoleranta.

„Propunerea de amendare a Constitutiei nu reprezinta „o solicitare ultimativa”, ci o chemare fireasca la exprimarea democratica a vointei cetatenilor cu privire la una dintre valorile fundamentale ale societatii, familia. Solicitarea are ca scop principal protejarea familiei, a parintilor si a copiilor, si nu condamnarea altor persoane”, sustine Patriarhia.

In plus, definirea mai clara a naturii familiei ar fi justificata, in opinia reprezentantilor Patriarhiei, nu doar de ratiuni ale moralei crestine, ci si de „realitatea prabusirii demografice atat in Romania, cat si in celelalte tari europene”.

In finalul mesajului, Patriarhia precizeaza ca isi exprima speranta ca demersul Coalitiei pentru Familie va fi inteles corect de catre toate autoritatile statului roman si ca i se va da curs conform Constitutiei.

***

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, intrebat ce parere are despre demersul modificarii Constitutiei in sensul definirii casatoriei ca fiind exclusiv intre o femeie si un barbat, ca el este adeptul tolerantei si considera ca fiind „gresita” calea „fanatismului religios” si a solicitarilor ultimative.

Iohannis a fost intrebat ce parere are despre initiativa celor trei milioane de romani care au semnat pentru modificarea Constitutiei si precizarea clara ca o casatorie este o uniune intre o femeie si un barbat, seful statului afirmand ca nu este inca randul sau sa se exprime.

Presedintele a spus insa ca, in acest context, el vrea sa reitereze ca societatea trebuie sa revina la toleranta si „acceptarea celuilalt”.

„Acceptarea celuilalt cu bune si rele. Nu suntem toti la fel. Nu toate grupurile etnice si toate grupurile religioase sunt la fel. Este gresit sa dam ascultare sau sa mergem pe calea fanatismului religios si a solicitarilor ultimative. Eu nu cred in ele si nu le sprijin”, a spus Iohannis.

Seful statului a subliniat ca el este „adeptul tolerantei”, increderii si deschiderii spre celalalt.

Reprezentantii Asociatiei Neamunit si Coalitia pentru Familie au solicitat in septembrie Parlamentului sa urgenteze procedurile parlamentare pentru revizuirea Constitutiei privind introducerea precizarii ca familia se intemeiaza intre un barbat si o femeie, iar referendumul sa fie organizat simultan cu alegerile parlamentare din 11 decembrie.

Curtea Constitutionala a avizat pozitiv, pe 20 iulie, initiativa de modificare a Constitutiei astfel incat sa se stipuleze explicit ca familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie, nu pe cea intre soti.

Presedintele CCR Valer Dorneanu a precizat ca avizul oferit de Curte a fost dat strict in privinta indeplinirii conditiilor de depunere a unei initiative de revizuire, adica a numarului suficient de semnaturi, in conditiile legii, precum si in privinta respectarii limitelor revizuirii cu privire la drepturile fundamentale ale cetatenilor, care nu pot fi suprimate.

Dorneanu a explicat ca CCR a decis astfel sa permita ca aceasta initiativa sa fie discutata de catre Parlament, nefiind probleme de forma ale propunerii si nici de suprimare a vreunui drept deja consacrat.