Pauză de vară pe șantiere: construcțiile se temperează în august după luni de avansuri record

În august 2025, sectorul construcțiilor a intrat într-o perioadă de corecție, după un început de an caracterizat printr-un ritm susținut de creștere. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o scădere semnificativă a volumului lucrărilor, atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu luna august a anului trecut – o evoluție firească după vârful din iulie, când România înregistrase cea mai mare creștere din Uniunea Europeană.

August 2025: recul după un vârf record

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut în august cu 24,7% față de iulie, potrivit seriei brute, iar după ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, reculul este de 26,2%. Toate categoriile de lucrări au fost afectate: întreținerea și reparațiile curente au scăzut cu 30,6%, reparațiile capitale cu 25,7%, iar construcțiile noi cu 22,6%.

Pe tipuri de construcții, declinul a atins 26% la clădirile rezidențiale, 25% la lucrările inginerești și 23,2% la segmentul nerezidențial.

Această contracție era în mare parte anticipată: în iulie, volumul lucrărilor crescuse spectaculos, cu 27,2% față de iunie, iar România înregistrase cea mai intensă activitate din Europa (+20,1% față de media UE). Așadar, ajustarea din august marchează o revenire la un nivel normal de activitate, nu o tendință de declin structural.

Datele furnizate de INS ajută la evaluarea tendințelor și ciclurilor economice din sectorul construcțiilor, care este o ramură majoră a economiei, generatoare de locuri de muncă și cu impact asupra altor industrii (materiale de construcții, transport, servicii). Comunicatele INS sunt folosite de companii, dezvoltatori și investitori pentru analiza pieței, estimarea riscurilor și găsirea de soluții pentru dezvoltarea sau extinderea afacerilor.

Ce sunt construcțiile inginerești

Căi de comunicații și transport: drumuri, autostrăzi, poduri, viaducte, tuneluri, căi ferate, aeroporturi, porturi, piste și rampe.​

Construcții hidrotehnice: baraje, diguri, canale, stații de pompare, prize de apă, centrale hidroenergetice.​

Construcții edilitare și de utilitate publică: rețele și linii de alimentare cu apă, canalizare, gaz, electricitate, oleoducte, stații de epurare, rezervoare, turnuri de apă, castele de apă.​

Construcții speciale industriale: silozuri, buncăre, platforme industriale, cosuri de fum, turnuri de răcire, antene.​

Construcții miniere și subterane: galerii, mine, puțuri.​

Construcțiile inginerești sunt esențiale pentru infrastructura și funcționarea societății moderne, fiind proiectate de obicei să suporte sarcini mari, condiții complexe sau să rezolve probleme tehnico-economice de amploare.

An la an: ușoară scădere în august, creștere solidă pe ansamblul anului

Comparativ cu august 2024, volumul total al lucrărilor a scăzut cu 2,1% în termeni brut, respectiv 2,3% după ajustare. Segmentul de întreținere și reparații curente a fost din nou cel mai afectat (-13,5%), în timp ce lucrările de reparații capitale au cunoscut o expansiune de 27,7%. Interesant este că, pe obiecte de construcții, s-au înregistrat creșteri la clădirile rezidențiale (+12,6%) și nerezidențiale (+2,7%), în timp ce proiectele inginerești – infrastructura rutieră, feroviară sau energetică – au scăzut cu 7,9%.

Primele opt luni: un bilanț pozitiv

Chiar dacă luna august a temperat avansul, primele opt luni ale anului 2025 rămân considerabil peste nivelul din 2024. Volumul total al lucrărilor de construcții a crescut cu 9,7% în serie brută și cu 9,8% ca serie ajustată. Creșterile sunt susținute în special de lucrările de reparații capitale (+50,4%) și de construcțiile noi (+7%), în timp ce lucrările de întreținere au scăzut ușor (-2,7%). În funcție de obiectul construcției, creșterile sunt de 11,8% pentru construcțiile inginerești, 10,1% pentru clădirile rezidențiale și 5,5% pentru cele nerezidențiale.

Aceste date confirmă o perspectivă pozitivă pentru întreg anul 2025, în linie cu estimările analiștilor care, în prima jumătate a anului, indicau o creștere anualizată de peste 10% pentru sector. Fondurile europene și investițiile publice majore în infrastructură rămân principalul motor al pieței, chiar dacă segmentul privat rezidențial dă semne de prudență pe fondul scumpirilor din construcții.