Pe cine vor sa convinga politicienii de la Budapesta aflati in campanie in Romania: pe maghiarii din Ardeal sau pe alegatorii din Ungaria? Vezi ce spun cifrele si surprizele din lege

​Intensificarea mitingurilor si a marsurilor nationaliste maghiare, atat la Budapesta cat si in Romania, sustinuta de partidele din Ungaria, nu se justifica direct prin voturile etnicilor maghiari din Romania, ci se bazeaza, in continuare, mai degraba pe retorica nationalista aducatoare de voturi tot din Ungaria. In lipsa unor programe economice viabile, care sa ridice nivelul de trai al cetatenilor romani si unguri, atat politicenii din Romania, cat si cei din Ungaria se hranesc si anul acesta din retorica nationalista.

15 Martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni (data izbucnirii Revolutiei Maghiare de la 1848), pica anul acesta inaintea a doua randuri de alegeri importante, si pentru politicienii unguri, si pentru politicienii romani. Pe 6 aprilie, alegatorii unguri sunt asteptati la urne pentru alegerea parlamentarilor nationali, iar pe 25 mai isi vor alege reprezenantii in Parlamentul European. Tot pe 25 mai vor fi alegeri europene si pentru reprezentantii Romaniei in Parlamentul European, iar in noiembrie 2014 urmeaza alegerile prezindentiale.

Pentru politicienii de la Budapesta, actiunile motivate electoral pe teritoriul Romaniei, referitoare la autonomia asa-numitului Tinut Secuiesc, nu urmaresc atat voturile maghiarilor din Romania, cat voturile alegatorilor din Ungaria, care sa fie atrase de retorica nationalista.

Alegerile europarlamentare si legislative din Ungaria pica de data aceasta in contextul in care Guvernul Orban de la Budapesta a inceput sa acorde cetatenia ungara si maghiarilor din tarile vecine.

Legislatiile europeana, romaneasca si ungara coroborate indica, insa, faptul ca maghiarii din Romania care au si cetatenia ungara foarte puti pot influenta direct rezultatul alegerilor parlamentare intrene din Ungaria si inca si mai putin scrutinul pentru desemnarea reprezentantilor Ungariei in Parlamentul European.

• Efectul voturilor maghiarilor din Romania in Parlamentul Ungariei

Raspunsul Ministerului Justitiei din Ungaria

Foto: Hotnews

La alegerile legislative interne, pentru Parlamentul de la Budapesta, din 6 aprilie, vor avea drept de vot si maghiarii din afara granitelor, care au primit si cetatenia ungara.

Pana la data de 1 ianuarie 2014, aproximativ 360.000 de cetateni maghiari din Romania au obtinut si cetatenia ungara, potrivit datelor oficiale transmise HotNews.ro de catre Ministerul Administratiei Publice si Justitiei de la Budapesta.

Insa pentru a vota la alegerile legislative interne din Ungaria, cetatenii unguri care au domiciliul sau resedinta in afara Ungariei (inclusiv maghiarii din Romania, cu dubla cetatenie) trebuie sa se inregistreze in Registrul electoral al Ungariei pana pe 22 martie 2014.

Pana in prezent, 174.369 de cetateni unguri care traiesc in afara Ungariei au fost inregistrati pentru a vota prin corespondenta, a precizat, la randul sau, Biroul Electoral National de la Budapesta, pentru HotNews.ro.

Autoritatile ungare nu detin, insa, date referitoare la numarul maghiarilor din Romania, cu cetatenia ungara, care sa se fi inregistrat pentru a vota pentru alegerile legislative din 6 aprilie.

Putem, insa, estima numarul acestora deducandu-l proportional. Numarul total al cetatenilor maghiari din afara Ungariei, care au primit cetatenia ungara, este de 510.000 de persoane, din care 65% sunt cei din Romania, potrivit cifrelor oficiale ale oferite HotNews.ro de catre Cabinetul premierului Ungariei, Viktor Orban. Daca se pastreaza proportia, ajungem la un numar probabil de alegatori maghiari din Romania pentru alegerile interne din Ungaria de aproximativ 113.000 de persoane. Pe langa votul prin corespondenta, maghiarii din Romania care au dubla cetatenie vor mai putea vota si la Ambasada Ungariei de la Bucuresti sau la consulatele de la Cluj-Napoca si Miercurea-Ciuc.

Influenta directa a maghiarilor din Romania asupra rezultatului alegerilor este destul de redusa, avand in vedere ca numarul alegatorilor din Ungaria este de circa 7,8 milioane de persoane (la o populatie de aproape 10 milioane). Prin urmare, ponderea alegatorilor din Romania va fi in jurul a 1,2%.

Influenta lor asupra Parlamentului Ungariei va fi inca si mai mica, pentru ca in Legislativul de la Budapesta 65% dintre mandate rezulta din votul in colegii uninominale de pe teritoriul Ungariei si numai 35% sunt alese pe lista. Cum Ungaria nu are colegii electorale pentru diaspora (asa cum are, de exemplu, Romania), cetatenii unguri din afara tarii, inclusiv maghiarii din Romania cu dubla cetatenie, pot vota doar pentru cele 35% dintre mandate.

Potrivit unei estimari existente la nivelul UDMR, toti cetatenii unguri din afara Ungariei, cu drept de vot ( cei 174.369, inregistrati pana acum, potrivit cifrelor oficiale), adunati la un loc vor putea decide soarta a numai 2 mandate din totalul de 200 din Parlamentul de la Budapesta (1%).

„Daca vor vota aproximativ 150.000-200.000 de maghiari din afara Ungariei, ei vor influenta soarta a 2 mandate din totalul de 200. Deci este un lucru simbolic, nu este un lucru practic, nu ajuta pe nimeni. 2 mandate nu influenteaza rezultatul algerilor„, a declarat, pentru HotNews.ro, secretarul general al UDMR, Peter Kovacs.

Raspunsul Cabinetului premierului ungar Viktor Orban

Foto: Hotnews

Din datele UDMR, maghiarii din Romania voteaza intr-o majoritate covarsitoare, de 85-90%, cu Fidesz, partidul premierului ungur Viktor Orban. Doar vreo 3% voteaza cu partidul de extrema dreapta Jobbik, iar restul, cu socialistii, estimeaza Kovacs.

Conform unui sondaj de opinie realizat de Ispos, Fidesz are in Ungaria cam 32% din intentiile de vot, Alianta Unitate a opozitiei are 23%, iar Jobbik 11%. Fidesz si Jobbik, partide cu un discurs nationalist, sunt, insa pe crestere, cu cate 2 puncte procentuale, in luna martie fata de februarie. Daca in cazul Fidesz, cele 2 puncte procentuale nu sunt semnificative, pentru ultra-nationalistii de la Jobbik cele 2 puncte procentuale castigate de ei inseamna o crestere cu aproape un sfert a scorului lor electoral.

Asadar, voturile maghiarilor din Romania nu schimba matematic, in mod direct, ecuatia de putere de la Budapesta, insa discursul nationalist ilustrat prin manifestatii si manifestari autonomiste si chiar iredentiste pe teritoriul Romaniei ajuta, in primul rand in Ungaria, partidele care utilizeaza aceste teme de campanie.

„In momentul acesta, sondajele de opinie arata ca Fidesz conduce confortabil. Cu sau fara maghiarii din Transilvania, castiga alegerile. Pe de alta parte, retorica nationalista se intensifica intotdeauna in anii electorali, mai ales in preajma sarbatorii de 15 Martie”, comenteaza jurnalistul Balazs Barabas, un bun cunoscator al vietii politice din Ungaria.

• Efectul alegatorilor maghiari din Romania asupra alegerilor europarlamentare din Ungaria

Kovacs Peter, UDMR

Foto: UDMR

Maghiarii din Romania vor avea un cuvant inca si mai mic de spus asupra Budapestei la alegerile pentru desemnarea reprezentantilor Ungariei in Parlamentul European.

Potrivit legislatiei europene, fiecare cetatean al statelor Uniunii Europene are dreptul la un singur vot in alegerile europarlamentare. Astfel, un maghiar din Romania, cu dubla cetatenie, poate vota, in 25 mai, fie pentru partidele din Ungaria, fie pentru cele din Romania.

Influenta maghiarilor din Romania se restrange si mai mult, pentru ca drept de vot pentru pentru alegerea europarlamentarilor Ungariei au doar cetatenii unguri cu resedinta in Ungaria.

„La alegerile europene, resedinta in Ungaria este conditia drepturilor electorale. Conform legii electorale ungare, dreptul electoral se decide in functie de cetatenia ungara si de rezidenta. In afara ceteteniei ungare, noi nu luam in calcul daca cineva are si alta cetatenie in paralel„, a precizat, pentru HotNews.ro, Biroul National Electoral de la Budapesta.

„Cei care sunt cetateni ai unei tari membre UE si locuiesc in alta tara UE pot decide daca vor sa voteze in tara de resedinta sau in tara de origine. Daca cineva vrea sa voteze pentru lista de candidati din tara de resedinta, poate cere sa fie inregistrat acolo. In acel caz, tara de resedinta notofica statul de origine, pentru ca votantul respectiv sa fie sters din registrul electoral al acelui stat. Astfel se previne votul dublu. Dar in cazul dublei cetatenii, aceasta metoda nu functioneaza. Daca cineva are si cetatenie romana, si cetatenie ungara, poate vota doar daca traieste in Ungaria. Legislatia europeana prevede doar un vot pentru o singura persoana”, a mai explicat Budapesta.

Prin urmare, ungurii care voteaza in Ungaria la alegerile europarlamentare nu pot fi decat persoane cu resedinta in Ungaria si astfel ei nu mai figureaza in listele electorale din Romania actualizate.

Pentru a se evita votul dublu, legislatia romaneasca, in speta Legea 35/2003, prevede notificari si informari intre Autoritatea Electorala Permanenta din Romania si institutiile similare din statele membre UE pentru „radierea din copia de pe lista electorală permanentă a alegătorilor români înscrişi în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene”.

Si atunci, de ce Fidesz i-a mai oferit eurodeputatului roman Laszlo Tokes (ales in 2009 pe lista UDMR) un loc eligibil pe lista pentru reprezentantii Ungariei in Parlamentul European, daca Tokes nu vine dupa el in Fidesz si cu voturile maghiarilor din Romania cu dubla cetatenie?

Toro Tibor, presedintele actualului partid al lui Tokes, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), a declarat, pentru HotNews.ro, ca Laszlo Tokes va accepta, probabil, sa candideze la europarlamentare pe listele Fidesz. „Noi i-am propus sa accepte oferta Fidesz”.

Toro Tibor

Foto: Magyar Hyrlap

In schimb, Toro subliniaza ca intrarea lui Tokes pe lista lui Orban nu va un efect semnificativ in voturi pentru Fidesz din partea maghiarilor din Romania (cu resedinta in Ungaria), insa va da un mesaj nationalist indreptat catre electoratul de dreapta din Ungaria, pe care se bazeaza Fidesz-ul.

„Fidesz nu castiga votanti directi din Romania, pentru ca la europarlamentarele din Ungaria pot sa voteze doar acei cetateni maghiari din Romania care se duc la autoritatile romane si iau o dovada ca au cerut radierea de pe listele electorale din Romania. Cu aceasta hartie se duc la Biroul Electoral Central din Ungaria si cer sa fie inregistrati pe listele electorale suplimentare, iar acest lucru pot sa-l faca doar daca au in Ungaria un domiciliu stabil. Dar acest proces va fi urmat de foarte putini, cateva sute de oameni, deci nesemnificativi„, a declarat Toro Tibor.

„Fidesz-ul face, insa, un gest simbolic, pentru ca Viktor Orban a vorbit primul despre modificarea natiunii, fara a se modifica granitele. Deci prezenta lui Laszlo Tokes pe listele Fidesz trimite un mesaj pentru toata natiunea maghiara. Mesajul acesta este si catre bazinul intern de alegatori, pentru ca Fidesz intotdeauna a promovat o strategie nationala, iar mesajul acesta are priza si la electoratul intern”, a mai spus liderul PPMT, pentru HotNews.ro.

Nici UDMR nu se teme ca alegatorii sai vor opta pentru scrutinul din Ungaria, intrucat este nesemnificativ numarul maghiarilor originari din Romania care au obtinut cetatenia ungara si si-au luat si resedinta in Ungaria.

„1-2-3% dintre maghiarii din Romania au domiciliu si in Ungaria. Acestia sunt cei care muncesc acolo si traiesc acolo. Noi, UDMR, mizam pe orice maghiar care are si cetatenia romana. Nu avem date concrete privind numarul maghiarilor cu cetatenie romana care traiesc in Ungaria, insa UDMR primeste cateva sute de voturi din Ungaria la alegeri. Deci un numar infim fata de cat primim din Romania„, a declarat, pentru HotNews.ro, Peter Kovacs.

Mai mult, plecarea lui Tokes pe lista Ungariei pentru Parlametul European ajuta UDMR, care scapa astfel de un competitor redutabil, care ar fi muscat direct din electoratul maghiar cu drept de vot in Romania (daca acesta ar fi candidat din partea PPMT).

„Noi credem ca, in cazul in care domnul Laszlo Tokes va candida in Ungaria, ar fi singura decizie rationala a dansului de a mai putea intra in Parlamentul European, pentru ca pe listele partidului sau, PPMT, nu ar avea nicio sansa, iar la UDMR nu este membru. Partidul dansului a fost infiintat impotriva UDMR„, a explicat secretarul general al Uniunii Democrate Maghiare din Romania.

• Economia si saracia de sub retorica nationalista

Economia Ungariei in cifre (click pt. a deschide)

Foto: Comisia Europeana

Mitingul cu scantei, din 10 martie, de la Targu Mures, alimentat masiv si de Budapesta, a dat prilejul politicienilor de la Bucuresti sa raspunda tot cu mesaje nationaliste.

Presedintele Traian Basescu a cerut Guvernului, la televizor, declararea ca indezirabil in Romania a liderului Jobbik, Vona Gabor. La randul sau, premierul Victor Ponta (aliat cu UDMR la guvernare) s-a grabit sa anunte ca Ministerul de Interne incepuse deja procedura in privinta politicianului de la Budapesta.

Din Ungaria, Vona Gabor le raspunde lui Basescu si Ponta tot belicos: „Daca aveti o problema cu programul Jobbik sau cu mine, fiti barbati si spuneti clar: problema cu mine este ca sprijin autonomia secuilor!”.

De asemenea, Viktor Orban il trimite pe vicepremierul Szolt Semjen (seful Partidului Democrat Popular Crestin, aliatul Fidesz-ului) sa defileze calare la Targu Secuiesc, de „15 Martie”.

Sub aceste gesturi politice de consum electoral intern stau ascunse realitati economice dure, atat in Ungaria cat si in Romania, pentru care politicienii unguri si romani nu au reusit sa dea raspunsuri credibile alegatorilor.

Veniturile romanilor si ungurilor sunt printre cele mai scazute din Uniunea Europeana.

In Romania, produsul intern brut pe cap de locuitor, ca putere de cumparare este numai 13.500 de lei pe an, adica 54% din media europeana, potrivit celor mai recente date, din anul 2012. Romania are astfel al doilea cel mai scazut PIB pe cap de locuitor ca putere de cumparare, dupa Bulgaria.

In Ungaria, PIB pe cap de locuitor ca putere de cumparare este ceva mai mare, 16.900 de euro, insa foarte scazut, 67% din media europeana, sub majoritatea statelor impreuna cu care a aderat la UE in anul 2004: Cehia (81%), Slovacia (76%), Slovenia (84%), Lituania (72%), Estonia (71%).

Economia Romaniei, in cifre (click pt. a deschide)

Foto: Comisia Europeana

Desi in anul 2013 a avut o crestere economica procentuala de 3,5%, pe seama anului agricol bun si a exporturilor, Romania cunoaste inca un nivel scazut al investitiilor straine directe. In anul 2013, Investitiile straine au crescut in Romania cu 26,8% fata de anul 2012, insa o mare parte din acestea reprezinta credite intragrup. Potrivit BNR, din cei 2,7 miliarde euro investiti anul trecut in Romania, creditele intragrup au insumat 937 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidat cu pierderea netă estimată au ajuns la 1,776 miliarde euro. Nivelul investitiilor straine in Romania a scazut enorm fata de anul 2008, cand s-au inregistrat intrari de 9,5 miliarde de euro.

Romania, desi cu o inflatie in scadere, a cunoscut scumpiri procentuale importante in anul 2013, comparativ cu celelalte state UE. Romania a avut in decembrie 2013 o crestere medie a preturilor de consum de 3,2% pe ultimele 12 luni, cea mai mare rata din Uniunea Europeana. In privinta inflatiei anuale, Romania a inregistrat in luna decembrie 2013 o rata de 1,3%, situandu-se pe locul al cincilea in UE.

De partea cealalta, Ungaria se poate lauda cu investitii straine mai mari decat Romania, insa in privinta cresterii economice nu sta bine deloc: in 2012 a fost pe scadere (-1,7%), iar in 2013 a avut o crestere firava (1,1%), data si de asa-numitul efect de baza (avansul procentual din anul 2013 se raporteaza la anul slab 2012).