Pe intelesul tuturor: despre cifrele refendumului

Nu doare! Nu se da lucrare. De fapt, nici nu e vorba de ceva complicat sau dificil. In saptamanile urmatoare vom fi cu totii bombardati cu cifre in fel si chip. Daca vrem sa intelegem ce „spun” ele, trebuie sa intelegem logica lor. Ceea ce e usor, daca avem rabdare.

In primul rand, se vorbeste foarte mult despre procente. Procentele reprezinta raportarea unei cantitati la un intreg. Trebuie sa fim foarte atenti sa vedem despre care intreg e vorba.

Exemplu: intr-un restaurant sunt zece persoane. Sase comanda vin alb, trei persoane comanda vin rosu, o persoana nu comanda nimic.

Din totalul consumatorilor de vin, cei care comanda vin alb sunt 66% (sase din noua).

Din totalul persoanelor aflate in restaurant, cei care comanda vin alb sunt… 60% (sase din zece).

Simplificand un pic lucrurile, cand analizam un sondaj in sociologia politica lucram cu doua „intreguri”, exact ca in exemplul de mai sus. Aproape intotdeauna „intregul” pe care il vezi la televizor, pe un site sau intr-un ziar este cel al persoanelor care spun ca ar vota.

De exemplu: „daca duminica ar fi alegeri, 45% ar vota cu Partidul Artarilor, 40% cu Brazii si 15% cu Salciile.”

Totalul este 100%. Dar nu este vorba despre 100% din populatia Romaniei, sau din populatia cu drept de vot, ci din cei care exprima o optiune de vot. Este foarte posibil ca situatia sa stea de fapt asa:

„Daca duminica ar fi alegeri, 50% dintre romani n-ar vota cu niciun partid, 22,5% ar vota cu Partidul Artarilor, 20% cu Brazii si 7,5% cu Salciile.”

Totalul 50+22,5+20+7,5.. este tot 100%. Dar e alt 100% – intregul este populatia cu drept de vot.

De ce este importanta diferenta dintre cele doua feluri de a masura intreguri? Motivele ar putea ocupa mult, mult spatiu. Cel mai recent si important e urmatorul: CSCI a facut public un sondaj acum cateva zile. Prezentarea informatiilor privind intentia de vot la parlamentare a fost facuta prin referire la un intreg (cei care vin la vot). Prezentarea informatiilor privind intentia de vot la referendum a fost facuta prin referire la celalalt intreg (totalul populatiei). Asta a dat nastere la multe neintelegeri.

Gandindu-te la ce ai citit pana acum, uita-te la cifrele urmatoare, care sunt chiar din sondajul CSCI:

60% din romani ar vota DA.

29% din romani ar vota NU.

3% nu raspund.

5% sunt nehotarati.

3% n-ar merge la vot.

(total: 100%)

Stim clar despre care 100% e vorba – romanii cu drept de vot (aflati in tara, dar asta este alta discutie). Daca sondajul ar fi o imagine perfect corecta a situatiei, iar toata lumea ar vota „exact ca in sondaj”, care ar fi scorul referendumului?

Stim ca 3% nu vin la vot.

Alti 3% nu raspund – probabil ca nu vor sa-si faca opinia publica. Pentru postarea de azi, hai sa-i lasam in pace.

Alti 5% sunt nehotarati, dar ar vrea sa vina la vot. De obicei, ei voteaza in aceeasi proportie ca si restul (lucru testat la referendumul din 2007). Sa presupunem totusi ca nici ei nu vin la vot.

Raman 89% dintre romani. Ei sunt cei care vin la vot. Ei sunt cei care au o opinie clara. Stim despre ei ca includ exclusiv urmatoarele doua grupuri: acei 60% dintre romani care voteaza DA si acei 29% dintre romani care voteaza NU.

Din cei care vin la vot, cati ar vota pentru demitere? 60 / 89, adica 67%. Daca raspunsul te uluieste, aminteste-ti de exemplul de mai sus, cu restaurantul si consumatorii de vin alb si rosu. Am folosit cu o usoara aproximatie cifrele din sondajul CSCI. Situatia este practic identica.

Prin extensie, procentul celor care ar vota contra demiterii este de 33% (adica 29 / 89).

Acest lucru ma duce spre alt subiect: un referendum de suspendare, precum un tur doi al alegerilor prezidentiale, este un joc cu suma zero. Daca o tabara pierde, cealalta automat castiga. Asta poate duce la situatii bizare.

De exemplu, sa zicem ca cei 3% care n-au vrut sa raspunda la sondaj decid sa vina la referendum – cu totii impotriva demiterii.

Care este acum procentul celor care voteaza impotriva demiterii din totalul celor care vin la vot?

Nu este 36% (adica cei 33% de mai sus + 3% nou-veniti). Cei 66% pro-demitere au ramas la fel de multi. Iar 66+36=102. Totalul nu mai da 100%. Clar e ceva in neregula.

Ce trebuie facut e sa recalculam ponderile diferitelor grupuri in total.

Aveam 89% din romani care veneau sa voteze. Acum avem 92%.

60 / 92 = 65,2% DA.

(29+3) / 92 = 32 / 92 = 34,8% NU.

Scorul anti-demitere a crescut cu 1,8%. Iar scorul pro-demitere a scazut cu acelasi nivel. Impactul este si mai dramatic daca oameni isi schimba opinia, trecand dintr-o tabara in alta.

Inchei tot cu o observatie derivata din faptul ca vorbim de un joc cu suma zero.

Sa zicem ca peste sase zile, scorul conform sondajelor este 60% DA, 40% NU.

Cate procente trebuie sa recupereze Traian Basescu pentru a castiga?

Daca ai raspuns „20”, mai gandeste-te o data. Traian Basescu ar avea nevoie de 50% din voturi (tehnic 50%+1). Cum el „are” deja 40 de procente, el are nevoie de 10 procente, nu de mai multe. Daca scorul anti-demitere are 50 de procente+1 vot, automat cel pro-demitere are 50 de procente minus 1 vot.

Daca scorul conform sondajelor este 60% DA, 40% NU, diferenta reala este de 10%. Aceasta este natura jocurilor cu suma zero.

Citeste articolul si comenteaza pe blogul Sociollogica