Când scade capacitatea oamenilor de a înțelege un text scris, lucru despre care profesori din toată lumea vorbesc în ultima vreme, scade nu doar inteligența, dar asta te face și rezistent la dovezi. Așa ajungem, ca specie, să ne anulăm abilitățile care până acum ne-au ajutat să clădim și să păstrăm civilizația.

• „Fiecare a treia persoană pe care o întâlnești pe stradă are dificultăți în a citi chiar și lucruri simple”.
• ”Lectura unei cărți te introduce în mintea altei persoane într-un mod în care o postare pe Facebook nu o face”. 
• ”Scrisul este disciplina care te învață să iei o grămadă de gânduri și să le aduni într-un punct de vedere convingător”.

Un profesor de sociologie de la Universitatea din Dayton a povestit că, deși ține cursuri similare, atribuie aceleași cărți și dă aceleași teste ca întotdeauna, studenții de azi nu se mai descurcă, deși acum câțiva ani o făceau.

Un alt profesor își amintește de discuțiile animate din clasă despre cărți precum „Crimă și pedeapsă” și relatează cum studenții spun acum că nu pot face față unei asemenea lecturi. 

Un alt cadru didactic a povestit cum credința sa că se află alături de studenții săi într-o căutare intelectuală a fost spulberată recent. El a observat că lucrările lor par în întregime generate de A.I. În plus, nu prezintă niciun semn că studentul a ascultat vreo prelegere sau a citit ceva.

Experiențele acestor profesori care deplâng declinul abilităților studenților se regăsesc într-un articol de opinie publicat de The New York Times. 

Cele mai slabe rezultate din ultimii 30 de ani

Persoanele în vârstă s-au plâns întotdeauna de „copiii din zilele noastre”, dar de data aceasta există date empirice care arată că observațiile sunt adevărate, scrie David Brooks, un comentator politic și cultura în editorialul NYT.

El arată spre rezultatele unor teste de competență din SUA care, potrivit lui, sugerează că „americanii își pierd capacitatea de a raționa”.

„Tendința începe cu tinerii. Procentul elevilor de clasa a patra care obțin rezultate sub nivelul de bază în ceea ce privește competențele de citire la testele National Assessment of Educational Progress este cel mai ridicat din ultimii 20 de ani”. 

Aceleași teste arată că procentul elevilor de clasa a VIII-a care nu au atins nivelul de bază a fost cel mai ridicat din istoria de trei decenii a examenului. 

Astfel, scrie Brooks, un elev de clasa a patra care nu a atins nivelul de bază nu poate înțelege succesiunea evenimentelor dintr-o poveste. Iar un elev de clasa a VIII-a nu poate înțelege ideea principală a unui eseu. Și nu reușește să identifice diferitele părți ale unei dezbateri.

„30% dintre americani citesc la un nivel la care te-ai aștepta de la un copil de 10 ani”

Potrivit lui David Brooks, testele realizate de Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților spun o poveste similară, numai că pentru persoanele mai în vârstă.

„Competențele de calcul și de alfabetizare ale adulților din întreaga lume au scăzut începând cu 2017. Testele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (O.E.C.D.) arată că rezultatele testelor privind alfabetizarea adulților au scăzut în ultimul deceniu”.

El citează declarațiile făcute de un oficial al O.E.C.D. pentru Financial Times, care a spus că „treizeci la sută dintre americani citesc la un nivel la care te-ai aștepta de la un copil de 10 ani” și că „fiecare a treia persoană pe care o întâlnești pe stradă are dificultăți în a citi chiar și lucruri simple”.

„Acest tip de alfabetizare este coloana vertebrală a capacității de raționament, sursa cunoștințelor de bază de care avem nevoie pentru a lua decizii bune într-o lume complicată”, crede Brooks.

Capacitatea de a procesa informații a tinerilor, slăbită de rețelele de socializare

Decalajul de performanță dintre cei cu cele mai bune și cele mai slabe rezultate este mai mare în America decât în orice altă națiune cu date similare. Există câțiva factori evidenți care contribuie la acest declin general, care a început în jurului anului 2012, cum ar fi timpul petrecut în fața ecranului, scrie editorialistul NYT. Depinde foarte mult ce facem pe ecran, fie el ecranul telefonului, fie cel al calculatorului.

El continuă: „Inițierea activă a unei căutări de informații pe internet s-ar putea să nu vă slăbească abilitățile de raționament. Dar parcurgerea pasivă a TikTok sau X slăbește totul, de la capacitatea de a procesa informații verbale la memoria de lucru și la capacitatea de concentrare”.

Renunțăm la o valoare esențială

David Brooks explică că pe măsură ce ne petrecem timpul pe ecrane, abandonăm o valoare care obișnuia să fie în centrul culturii noastre – că educația, inclusiv învățarea pe tot parcursul vieții în afara școlii, este foarte valoroasă.

Această valoare, crede Brooks, se bazează pe ideea că viața este plină de alegeri dificile, iar pentru a lua aceste decizii, „trebuie să fii capabil să discerni care este elementul central al situației, să-ți imaginezi rezultate posibile, să înțelegi alte mentalități, să calculezi probabilități”.

„Pentru a face acest lucru, trebuie să vă antrenați propria minte, în special citind și scriind. Lectura unei cărți te introduce în mintea altei persoane într-un mod în care o postare pe Facebook nu o face. Scrisul este disciplina care te învață să iei o grămadă de gânduri și să le aduni într-un punct de vedere convingător”.

Editorialistul mai scrie că astăzi avem sentimentul că mulți oameni se dezic de ideea de efort mental și de antrenament mental. Dacă în 1984, conform Centrului Național pentru Statistici Educaționale, 35 % dintre copiii de 13 ani din SUA citeau pentru distracție aproape în fiecare zi. Până în 2023, acest număr a scăzut la 14 %.

Politica tarifară a lui Trump, exemplu de confuzie 

„Ce se întâmplă atunci când oamenii își pierd capacitatea de a raționa sau de a judeca bine?”, se întreabă comentatorul politic și cultural american, care dă și un răspuns: „politica tarifară a lui Donald Trump”.

„Nu am văzut niciodată o politică atât de stupidă ca aceasta. Se bazează pe ipoteze false. Nu se bazează pe niciun argument coerent în favoarea sa. Nu se bazează pe nicio dovadă empirică. Nu are aproape niciun expert de partea sa – de stânga, de dreapta sau de centru. Este exemplificarea confuziei”, scrie el.

„Pe vremea lui Homer, oamenii trăiau în cadrul unei culturi orale, apoi oamenii au dezvoltat încet o cultură alfabetizată. Acum se pare că ne îndreptăm către o cultură a ecranului. Civilizația a fost distractivă cât a durat”, conchide editorialistul.