Pensiile speciale. Consiliul Superior al Magistraturii, scrisoare către Comisia Europeană: Efectul indirect va fi slăbirea puterii judiciare

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) scrie Comisiei Europene despre „îngrijorarea” legată de proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, spunând că „este imperativ să se regândească metoda etapizată propusă prin stabilirea unor intervale raționale de aplicare a noilor dispoziții”, astfel încât creșterea vârstei de pensionare, cu un minimum de 12 ani, să se facă treptat, pe o perioadă mult mai lungă decât cea propusă, „fără a afecta speranța legitimă a beneficiarilor”.

În scrisoarea trimisă Comisiei Europene, CSM îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modul de modificare a proiectului de act normativ și spune că acesta „contravine atât recomandărilor formulate în cadrul mecanismului privind statul de drept, cât şi obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu scopul de a garanta independenţa sistemului judiciar, sporind calitatea şi eficienţa acestuia”. Conform CSM, aceste schimbări legislative vor modifica legile justiţiei recent adoptate, care au reprezentat un jalon în PNRR.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii reclamă că procesul legislativ s-a desfăşurat„ cu încălcarea cooperării loiale între instituţiile implicate şi cu lipsa transparenţei”, adăugând că, deşi Consiliul a aprobat cu comentarii proiectul de act normativ transmis de Guvern şi adoptat de Senat, varianta actuală, astfel cum a fost modificată în faţa comisiilor Camerei Deputaţilor, are o formă total diferită şi introduce noi condiţii care nu au fost supuse dezbaterilor şi cu privire la care nu a fost emis avizul CSM.

„Este imperativ să se regândească metoda etapizată propusă”

• „Sistemul judiciar înţelege şi sprijină iniţiativa legislativă care vizează eliminarea inechităţilor din cadrul sistemului şi a derapajelor din trecut generate de lipsa armonizării legislative care duce la un cuantum disproporţionat al pensiilor în cazuri concrete, cu condiţia ca dispoziţiile legale avute în vedere să stabilească o perioadă de tranziţie sau o aplicare etapizată adecvată.
• Este necesară o perioadă de tranziţie pentru a asigura încrederea legitimă a profesioniştilor din sistemul judiciar, care şi-au început cariera în temeiul unui cadru juridic diferit, recunoscut de peste 25 de ani. În sistemul public de pensii au fost incluse dispoziţii similare pentru creşterea vârstei de pensionare pentru femei (de la 59 la 63 de ani, din ianuarie 2011 până în ianuarie 2030).
• De asemenea, există diferite tipuri de profesii, altele decât magistraţii, pentru care sunt prevăzute beneficii speciale în materie de pensie datorită condiţiilor speciale de muncă, inclusiv reducerea vârstei standard de pensionare sau a perioadei suplimentare de vechime.
• Prin urmare, este imperativ să se regândească metoda etapizată propusă prin stabilirea unor intervale raționale de aplicare a noilor dispoziții, astfel încât creșterea vârstei de pensionare, cu un minim de 12 ani, să se facă treptat, pe o perioadă mult mai lungă decât cea propusă, fără a afecta speranța legitimă a beneficiarilor și fără a crea situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu vârste biologice diferite”, arată CSM în scrisoarea trimisă CE, conform unui comunicat de presă.

„Efectul indirect va fi slăbirea puterii judiciare”

Consiliul Superior al Magistraturii mai spune că sistemul judiciar se confruntă în prezent cu un deficit sever de personal, în contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniştilor:

• „Deşi este guvernat de o lege organică, statutul a devenit din ce în ce mai mult supus unor modificări legislative sau unor proiecte de modificare, atât în ceea ce priveşte condiţiile de promovare în carieră, cât şi drepturile prevăzute pentru magistraţi, în timp ce obligaţiile şi formele de răspundere disciplinară i materială au fost înăsprite.
• Această situaţie a condus la un număr mare de pensionări din sistemul judiciar şi la o scădere a numărului de candidaţi pentru admiterea în magistratură”.

CSM precizează că, în prezent, 20% din posturile de judecător şi 27% din posturile de procuror sunt deja vacante, cu perspective de creştere a procentelor la 40% şi 45% până la sfârşitul anului 2025, ceea ce ar duce la prăbuşirea sistemului judiciar din România, din cauza unui nou val de pensionări cauzate de modificările avute în vedere.

• „În plus, riscul ca judecătorii şi procurorii în prima parte a carierei lor să părăsească sistemul judiciar ca urmare a demotivării este, de asemenea, crescut, având în vedere pierderea oricărei posibilităţi de a obţine o pensie de serviciu, astfel cum prevede legislaţia în vigoare. Interesul pentru o carieră în justiţie a scăzut în mod constant în ultimii ani.
• De exemplu, în 2022, din cele 580 de posturi scoase la concurs, 141 au rămas neocupate, deşi gradul de admitere necesar pentru a deveni magistrat a scăzut la şase din zece de la opt din zece. O consecinţă evidentă va fi, de asemenea, în viitor, lipsa atractivităţii profesiei de judecător sau procuror.
• Pe termen lung, efectul indirect va fi slăbirea puterii judiciare şi dificultăţile în menţinerea sistemului de control şi echilibru impus de statul de drept. Credem cu tărie că astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru a asigura statul de drept, independenţa justiţiei şi previzibilitatea legii”, mai arată CSM în scrisoarea trimisă CE.

Legea privind reforma pensiilor speciale se află în dezbatere la Camera Deputaților, după ce Senatul a adoptat mai multe modificări.

Vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani pentru toți românii și nicio pensie din România nu va mai depăși venitul aflat în plată, anunța în 22 mai ministrul Muncii, Marius Budăi, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană privind eliminarea pensiilor speciale. El nu a precizat de când se va aplica concret, spunând că vor fi făcute noi amendamente

România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legislația în vigoare și decizile Curții Constituționale au creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale.

Potrivit Guvernului, cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei.

Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.

În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în mai 2023 era 10.281, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 5.252 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, pensia medie de serviciu este de 21.555 de lei, din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.101 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.