Sari direct la conținut

Pensiile speciale. Magistrații mai multor instanțe amenință cu proteste dacă se modifică condițiile de pensionare. Judecătorii din Buzău anunță oprirea activității între 6-9 iunie / Ce au transmis procurorii

HotNews.ro
Instanta, Foto: Maren Winter | Dreamstime.com
Instanta, Foto: Maren Winter | Dreamstime.com

Magistraţii mai multor instanțe protestează faţă de preconizatele modificări privind condiţiile de pensionare. Judecătorii din Buzău anunță că vor întrerupe activitatea de judecată, în semn de protest, în perioada 6-9 iunie, în timp ce Tribunalul București amenință cu proteste „dintre cele mai ferme”. De asemenea, Adunările generale ale procurorilor au decis, în şedinţele de miercuri, să ceară „adoptarea unui sistem real de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilităţii”.

Potrivit Biroului de Informare al Tribunalului Buzău, Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Buzău, întrunită miercuri, are o serie de revendicări:

  • „Solicită imperativ ca orice soluţie legislativă să fie luată ca urmare a dialogului între partea judecătorească şi cea legislativă pentru găsirea unor rezolvări care respectă predictibilitatea, garanţiile constituţionale şi demnitatea statutului de judecător,
  • Modificările legislative preconizate să nu afecteze drepturile magistraţilor aflaţi în funcţie şi orice eventuala modificare a vârstei de pensionare să se producă exclusiv în privinţa judecătorilor recrutaţi sub imperiul noilor reglementări care trebuie corelate cu ritmul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, asigurarea resurselor materiale şi umane necesare unei normale activităţi a instanţelor de judecată”.

În semn de protest, magistraţii buzoieni au decis să suspende activitatea de judecată – cu excepţia cauzelor cu persoane în stare de detenţie, a măsurilor preventive şi de siguranţă, a ordinelor de protecţie, a ordonanţelor preşedinţiale, a cauzelor cu minori şi a cauzelor de suspendare a actelor administrative şi cele privind litigiile prevăzute de art. 53 din Legea 101/2016, potrivit News.ro.

Tribunalul București amenință cu proteste „dintre cele mai ferme”

Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti a decis, miercuri, în unanimitate să organizeze proteste „dintre cele mai ferme” dacă se modifică condițiile de pensionare pentru magistrați.

  • „În unanimitate, Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului București a hotărât ca, în funcție de parcursul procesului legislativ, să adopte forme de protest dintre cele mai ferme, ca reacție faţă de nesocotirea statutului judecătorului, a efectelor grave pe care măsurile vizate le vor produce asupra sistemului judiciar, pe fondul lipsei totale de preocupare pentru rezolvarea problemelor reale din justiție”, se arată într-un comunicat citat de G4Media.

Și judecătorii Tribunalului Vâlcea propun modificarea proiectului privind vârsta de pensionare a magistraţilor, în sensul prelungirii mecanismului de etapizare a vârstei standard de pensionare „pe un interval de timp mai îndelungat, cu luarea în considerare a unui interval de timp de trei-şase luni de vârstă la un an calendaristic”. Ei admit însă că pensiile de serviciu mai mari decât salariile în plată de care beneficiază unii magistraţi sunt „anomalii” şi că proiectul stopează „inechităţi aberante”.

Într-un comunicat dat publicităţii, miercuri, de Tribunalul Vâlcea, magistraţii aduc mai multe argumente pentru a arăta că amendamentul referitor la vârsta de pensionare etapizată „trebuie regândit adecvat”, scrie News.ro.

  • „Etapizarea vârstei standard în plaja temporală propusă având la bază un raport un an/un an între vârstă şi an calendaristic este inaplicabilă şi, astfel, norma este neconstituţională (legea trebuie să producă un efect, iar nu să nu producă niciunul).
  • Spre exemplu, cine nu împlineşte 54 de ani în cursul unui an, automat nu împlineşte nici 55 în anul următor pentru că timpul curge continuu, iar anul, ca unitate de timp, este identic şi din perspectiva vârstei şi din perspectivă calendaristică.
  • De aceea, se impune stabilirea unui raport de eşalonare subunitar în fracţia dintre anul de vârstă şi anul calendaristic. Un raport adecvat ar fi trei luni (maxim şase luni) de vârstă majorată la un an calendaristic, asemănător cu plaja intervalului temporal aplicat de legiuitor în legea pensiilor publice la momentul majorării vârstei standard de pensionare.
  • Eşalonarea restrânsă, propusă prin amendamentele în discuţie, va trebui să ţină seama de dificultăţile de ocupare a schemelor şi de atractivitatea profesiei, de siguranţa magistraţilor, iar intervalul de timp propus este inadecvat faţă de situaţia concretă a resurselor umane şi a specificului activităţii în magistratură.
  • Acelaşi argument poate fi reţinut şi în privinţa etapizării vechimilor asimilate. În plus, din această perspectivă, vechimile asimilate din alte profesii trebuie să nu fie discriminatorii, ci, exclusiv pe timpul şi în condiţiile restrictive de reţinere a lor, ar trebui avute în vedere toate profesiile care permit înscrierea la concursurile de admitere în magistratură”, transmit judecătorii.

Aceştia precizează că, ”deşi poate fi înţeleasă raţiunea avută în vedere de iniţiatori, chiar şi în condiţiile unui volum mare de muncă şi ale unui regim extrem de restrictiv de incompatibilităţi pus în raport invers proporţional cu nivelul ridicat al responsabilităţii magistraţilor, totuşi varianta de etapizare propusă, dincolo de caracterul ei inaplicabil şi, deci neconstituţional, ar trebui gândită astfel încât să nu provoace o nouă undă de şoc în magistratura confruntată deja cu o criză a resurselor umane, ci, în ipoteza în care se menţine, să se realizeze pe un interval mai îndelungat de timp, care să permită îmbinarea armonioasă a valorificării experienţei dobândite cu independenţa magistratului din perspectiva dreptului său la pensionare”.

Adunarea Generală a Tribunalului Vâlcea admite, pe de altă parte, că în proiectul de lege se regăsesc şi „elemente pozitive, de normalitate, care nu afectează statutul judecătorilor”.

Și Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Constanţa a mai decis că o eventuală modificare a legii prin instituirea unei vârste legale de pensionare să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar.

După apariţia informaţiilor privind reforma pensiilor magistraţilor şi introducerea unei vârste de pensionare, plenul CSM a convocat adunările generale ale instanţelor şi parchetelor pentru emiterea unor puncte de vedere.

Ce spun procurorii

De asemenea, Adunările generale ale procurorilor din diferite structuri au decis, în şedinţele de miercuri, să ceară „adoptarea unui sistem real de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilităţii”.

Adunările generale ale procurorilor din Parchetul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, DNA și DIICOT, întrunite miercuri, au adoptat un punct de vedere în care arată „necesitatea adoptării unui sistem real de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu asigurarea previzibilităţii şi respectării statutului constituţional al magistraţilor”.

Potrivit documentului citat, punctul de vedere exprimat în Adunările generale ale procurorilor reprezintă „o expresie a îngrijorării profunde generată de propunerile de modificare a Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”.

De asemenea, procurorii acuză o „lipsă totală de transparenţă în procesul decizional şi nicio consultare prealabilă a reprezentanţilor sistemului judiciar, în pofida apelului constant la dialog, exprimat inclusiv prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.90 din data de 25.05.2022”.

„S-a arătat că, în adoptarea reglementărilor în acest domeniu, trebuie evitată instituirea oricărei discriminări viitoare între beneficiarii pensiei de serviciu, modul de etapizare a vârstei de pensionare propus în prezent având drept consecinţă directă crearea unei discriminări imediate între magistraţi, prin impunerea unei condiţii similare de vârstă pentru majoritatea acestora, fără nicio diferenţiere reală în raport de vechimea în magistratură acumulată până în acest moment”, se mai arată în document.

Potrivit procurorilor, în acelaşi timp, „aplicarea intempestivă şi fără niciun studiu prealabil de impact al acestor modificări are aptitudinea de a crea disfuncţionalităţi majore în sistemul judiciar, atât prin pensionarea imediată a unui număr semnificativ de judecători şi procurori, cât şi prin afectarea severă a capacităţii de atragere în profesie de noi magistraţi, cu riscul producerii unor consecinţe grave, pe termen lung, pentru buna funcţionare a sistemului judiciar, grevat oricum de o criză de personal fără precedent”.

„De aceea, apare ca imperios necesară iniţierea unor consultări imediate a reprezentanţilor sistemului judiciar, în vederea adoptării unui sistem real, transparent şi previzibil de etapizare a vârstei standard de pensionare, care să evite disfuncţiile şi inechităţile din sistemul judiciar, cu respectarea statutului constituţional al magistraţilor şi a obligaţiilor asumate în cadrul Mecanismului privind statul de drept”, a mai transmis Parchetul General.

Toate schimbările propuse de Coaliție la pensiile speciale, de la creșterea vârstei de pensionare la nivelul de impozitare

Noi reguli pentru pensionarii speciali, de la creșterea vârstei de pensionare, impozitare de 30% și nu mai mulți bani decât salariul în plată. Așa încearcă liderii Coaliției să salveze 3 miliarde de euro de la Bruxelles, prin PNRR. Anunțul a fost făcut luni simultan, pe Facebook, de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR, iar dacă nu se adoptă România poate pierde în jur de 3 miliarde de euro.

Mai exact, Coaliția și-a asumat o serie de amendamente la legea trecută deja de Senat însă care a fost considerată insuficientă pentru a accesa banii din PNRR.

Principalele măsuri convenite în Coaliție

  • Potrivit amendamentelor asumate de Coaliție, de anul viitor judecătorii și procurorii se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării.
  • Vârsta minimă de pensionare este de 50 de ani și crește, etapizat, până la 60 până în 2035.
  • Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul, se arată în amendamentele depuse.
  • De asemenea, potrivit ultimelor modificări vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani, până în 2035, pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe.
  • Totodată, s-a decis impozitarea cu 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivități. În prezent, câștigul salarial mediu brut este de 6.700 de lei.
  • O altă decizie se referă la faptul că nu se mai pot cumula mai multe pensii speciale, iar cele aflate în plată se recalculează.

Coliția a decis să se elimine pensia de serviciu pentru o serie de categorii, cum ar fi personalul de specialitate juridiciar asimilat judecatorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari.

De precizat este că nu există amendamente care să vizeze pensiile speciale ale parlamentarilor.

Amendamentele au fost depuse la Camera Deputaților și urmează să intre în dezbaterea parlamentară și să fie adoptate pînă la finalul sesiuni legislative, susțin liderii Coaliției.

În România există în prezent șapte categorii de pensii speciale, printre care cele ale magistraților, militarilor sau diplomaților. Nu este o excepție, în Europa doar două țări neavând un astfel de sistem: Suedia și Slovenia. Comparativ însă, în România sistemul de acordare a acestor tipuri de pensii speciale are la bază privilegiile pentru nomenclatorul de stat, specialii din instituțiile statului.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro