Peste 100 de economiști cer anularea datoriilor publice deținute de Banca Centrală Europeană: Ne datorăm nouă înșine 25% din datoria noastră

Peste 100 de economiști au lansat vineri un apel în care cer anularea datoriilor publice deținute de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a facilita reconstrucția socială și ecologică după pandemia de Covid-19, potrivit AFP.

În timp ce datoria publică a crescut foarte mult, pentru a proteja companiile și gospodăriile, „cetățenii descoperă, unii cu consternare, că aproape 25% din datoria publică europeană este în prezent deținută de banca lor”, afirmă acești economiști, într-un editorial apărut în nouă publicații europene.

„Ne datorăm nouă înșine 25% din datoria noastră și, dacă plătim această sumă, va trebui să o luăm din altă parte, fie împrumutându-ne pentru a rostogoli datoria în loc să împrumutăm pentru a investi, fie majorând impozitele, fie scăzând cheltuielile”, explică acești economiști, printre care Thomas Piketty (Școala economică din Paris), fostul ministru belgian Paul Magnette și fostul comisar ungar Andor Lazlo.

Întrebat despre acest subiect, vicepreședintele BCE Luis de Guindos a declarat că o „anulare de datorii nu are niciun sens din punct de vedere economic sau financiar”.

Acesta a explicat că, prin crearea unei pierderi în bilanțul băncii centrale, aceasta va fi nevoită să-și reducă plățile în dividende către guverne.

„Dar nu este vorba doar de o chestiune de echivalare contabilă, ci de reputație, de credibilitate și de independență a băncii centrale”, potrivit acestuia.

Semnatarii cred, din contră, că prin anularea acestor datorii s-ar „oferi statelor europene modalitățile pentru reconstrucția ecologică, dar și pentru a repara pagubele sociale, economice și culturale”.

Ștergerea datoriilor publice prin transformarea lor în datorii permanente fără dobândă s-ar face în schimbul angajamentelor statelor de a investi „aceleași sume în reconstrucția ecologică și socială”.

„Aceste sume se ridică astăzi, pentru întreaga Europă, la aproape 2.500 miliarde euro”, arată apelul publicat printre altele în Le Monde (Franța), El Pais (Spania), La Libre Belgique, Der Freitag (Germania) și Avvenire (Italia).

Semnatarii afirmă că anularea datoriilor „nu este interzisă explicit în tratatele europene” iar „ne-a arătat de multe ori că dificultățile juridice dispar în fața acordurilor politice”.

Îngrijorați de o posibilă revenire la politici de austeritate pentru reducerea datoriilor publice similare celor promovate din 2015 până la începutul crizei Covid-19, economiștii cer de asemenea „o nouă guvernanță europeană, în special prin trecerea la majoritate calificată în materie de fiscalitate”.