Peste 100 de procurori cer eliminarea obligativității expertizei în dosarele de infracțiuni economice. „Supradimensionează” rolul expertului

Peste o sută de procurori specializaţi în investigarea infracţionalităţii din domeniul economic cer public Parlamentului şi Guvernului schimbarea articolului din lege care prevede că, în dosarele care vizează infracţiuni economice, prejudiciile trebuie determinate în temeiul unei expertize de specialitate, ceea ce îngreunează anchete și „supradimensionează” rolul expertului, informează News.ro.

Într-un document numit „Apel public către legiuitor şi Executiv privind modificarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 126/2024” şi însuşit de 118 procurori din Reţeaua Informală Anti Evaziune şi Spălare de Bani, procurori specializaţi în investigarea infracţionalităţii economice, din cadrul Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, precum şi de alţi procurori interesaţi de combaterea evaziunii fiscale, semnatarii solicită Parlamentului şi Guvernului să reanalizeze şi să modifice „urgent” dispoziția care prevede că, dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime, iar prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate la care suspectul sau inculpatul au dreptul de a participa.

Știrbirea atribuțiilor procurorului

„Prin formularea actuală – «Prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate» – expertiza nu mai are caracterul unui mijloc de probă facultativ, supus principiului liberei aprecieri a probelor, ci devine o condiţie de legalitate extrinsecă a rechizitoriului în orice cauză vizând infracţiunile prevăzute de art. 6¹, 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005. Această configurare normativă impune, în mod absolut şi indiferent de specificul cauzei, administrarea probei cu expertiză fiscală, goleşte de conţinut dispoziţiile Codului de procedură penală care consacră libertatea organelor judiciare de a aprecia necesitatea şi oportunitatea fiecărui mijloc de probă”, motivează iniţiatorii apelului.

Procurorii spun că, prin modificarea legislativă, „ancheta penală este constrânsă să urmeze un tipar probator rigid, în care expertiza fiscală devine nu un instrument, ci un filtru obligatoriu, se creează o supradimensionare a rolului expertului, în detrimentul judecătorului şi procurorului, care sunt titularii activităţii de interpretare şi coroborare a probelor”, iar „soluţia care urmeaza să fie adoptată în cauză ajunge, în fapt, să depindă în mod disproporţionat de concluziile expertului fiscal, în condiţiile în care acestea pot fi la rândul lor contestate, nuanţate sau completate prin alte mijloace de probă ori prin expertize contradictorii”.

Costul ridicat al expertizelor

În plus, magistraţii care anchetează infracţiuni economice atrag atenţia asupra faptului că noua prevedere legală va avea „efecte negative majore” asupra urmăririi penale şi eficienţei luptei împotriva evaziunii fiscale, prelungind semnificativ durata urmăririi penale şi generând costuri foarte ridicate pentru Ministerul Public şi MAI, în condiţiile în care expertizele de specialitate în materie fiscală ajung frecvent la câteva mii de euro pentru fiecare lucrare.

Procurorii susţin, de asemenea, că prevederea legală pe care ei o contestă impune efectuarea expertizei „chiar şi în cauze extrem de simple, în care determinarea prejudiciului nu ridică nicio dificultate tehnică sau ştiinţifică” cum sunt dosarele de evaziune fiscală în care prejudiciul constă exclusiv în eludarea plăţii TVA. În astfel de dosare, taxa pe valoarea adăugată este evidenţiată în mod expres în cuprinsul fiecărei facturi, iar stabilirea prejudiciului se face printr-o simplă operaţiune de adunare, explică procurorii.

Ei atrag, totodată, atenţia că necesitatea expertizelor în dosarele cu infracţiuni economice poate conduce la depăşirea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi chiar la intervenţia prescripţiei răspunderii penale.

„Apare un risc suplimentar, de natură să afecteze grav stabilitatea şi eficienţa urmăririi penale în materie de evaziune fiscală, şi anume că toate rechizitoriile emise de parchete în perioada iunie 2024 (data intrării în vigoare a Legii nr. 126/2024) – decembrie 2025 şi aflate în faza de cameră preliminară să fie considerate neregulate din cauza lipsei expertizei de specialitate iar aceste cauze să fie restituite la parchete, în bloc”, se mai arată în apelul transmis public de către procurori.

Procurorii invocă practicile europene

Aceştia argumentează, de asemenea, că raportarea la practica altor state membre şi la poziţia exprimată la nivelul Parchetului European arată că în alte state membre ale Uniunii Europene, în cauze similare, nu se recurge la expertize fiscale obligatorii, iar modelul adoptat prin Legea nr. 126/2024 „riscă să izoleze România faţă de bunele practici europene”.

„Pe cale de consecinţă, pentru a restabili echilibrul între drepturile procesuale ale suspectului/inculpatului, necesitatea unei determinări corecte a prejudiciului şi principiile fundamentale ale procesului penal, se impune recalibrarea rolului expertizei, prin transformarea acesteia din condiţie obligatorie şi unică de stabilire a prejudiciului într-un mijloc de probă facultativ şi supus liberei aprecieri a organelor judiciare”, se precizează în documentul citat.