Peste 28.000 de victime ale violenței domestice, în primele șase luni ale anului. Monitorizarea agresorilor, încă în implementare – ministrul Familiei
Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Elena Intotero, a anunțat, astăzi, că în primele șase luni ale anului 2023 peste 28.000 de persoane au fost victime ale violenței domestice, conform datelor oficiale. Sistemul prin care agresorii vor fi monitorizați este în curs de implementare, susține Natalia Elena Intotero.
Declarația vine în contextul unei vizite pe care Natalia Elena Intotero a făcut-o la un centru de primire în regim de urgență pentru victimele violenței domestice, din Iași.
„Trebuie să punem STOP violenței domestice! Peste 28.0000 de persoane au fost victime ale violenței domestice în primele șase luni ale anului 2023 (…). Încurajez încă o dată victimele violenței domestice! Orice femeie care se află în pericol trebuie să ceară ordin de protecție, cu toate implicațiile juridice ce decurg de aici, să ceară ajutorul specialiștilor ANES, să sune la HELPLINE 0800.500.333, număr de telefon nonstop sau la 112. Un lucru foarte important este acela că nu trebuie să-și retragă cererea o dată ce aceasta a fost depusă”, a spus, conform unei informări de presă, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Sistemul de monitorizare electronică a agresorilor
Natalia Elena Intotero susține că sistemul prin care agresorii victimelor violenței domestice vor fi monitorizați este în curs de implementare.
Sistemul de monitorizare electronică a agresorilor victimelor violenței domestice a fost operaționalizat la 1 octombrie 2022 și este un proiect-pilot care va fi implementat în 3 etape, conform ministrului:
- 1. București, Iași, Mureș și Vrancea (județe cu cea mai mare incidentă) 2022-2023.
- 2. Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți,Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Valcea.
- 3. Restul județelor rămase.
Conform autorităților, sistemul de monitorizare a agresorilor va fi implementat în toate județele țării până la finalul anului 2025, după următorul calendar:
- a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea;
- b) a doua etapă – în anul 2024 – în București, în cele 3 județe menționate și în județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
- c) a treia etapă – în anul 2025 – în județele menționate mai sus și în: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Cum funcționează monitorizarea agresorilor
Un proiect pilot pentru monitorizarea agresorilor a fost inițiat anul trecut, iar, în prima etapă, a fost implementat doar în București, Iași, Mureș și Vrancea.
Sistemul de supraveghere electronică constă într-un kit care include brăţara care se prinde de gleznă ori în cazuri determinate de lege de încheietura mâini agresorului, un telefon mobil înmânat agresorului, care are montat un sistem de urmărire şi pe care agresorul este obligat să îl poarte, încărcat, asupra lui, în caz contrar declanşându-se alarma.
Brăţara conţine elemente de siguranţă care nu permit agresorului să o îndepărteze. Un al doilea telefon este înmânat persoanei care este protejată, care va avea de asemenea obligaţia de a-l purta asupra sa. Există şi kituri cu telefoane pentru multiple persoane protejate, victime ale violenţei domestice.
Dispozitivul electronic de supraveghere va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte. Alertele vizate sunt alerta de apropiere, alerta de părăsire neautorizată a imobilului, alerta de depășire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), alerta de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), alerta de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului și altele.
Conform Poliției Române, utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro