Peste 300 de pakistanezi au murit în naufragiul din Grecia / Cronologia uneia dintre cele mai mari tragedii din Mediterana. Versiunea Gărzii de Coastă, demontată

Peste 300 de cetăţeni pakistanezi au murit în tragedia din Mediterana, unde o ambarcaţiune de pescuit cu sute de migranţi la bord s-a scufundat săptămâna trecută în largul coastelor sudice ale Greciei. Bilanțul a fost anunțat de preşedintele Senatului pakistanez, Muhammad Sadiq Sanjrani, conform CNN. Naufragiul ar putea fi una dintre cele mai mari tragedii din istorie din Marea Mediterană, spune comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Numai în cala vasului se aflau peste 100 de copii, conform BBC, care a obţinut dovezi ce pun sub semnul întrebării versiunea Gărzii de Coastă a Greciei privind modul în care au gestionat dezastrul.

• „Trei milioane de euro pentru a muri înecați în mare”. Cât câștigă traficanții de migranți pentru fiecare călătorie cu o barcă șubredă plină cu sute de oameni disperați

Aproximativ 750 de bărbaţi, femei şi copii se aflau pe ambarcaţiunea supraaglomerată în momentul în care s-a răsturnat pe mare, săptămâna trecută, a anunțat Agenţia Naţiunilor Unite pentru Migraţie (OIM). Oficial, sunt 78 de morţi, dar sute de persoane sunt date dispărute, făcând din această tragedie una dintre cele mai grave din Marea Mediterană, potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Numai 104 dintre cei aflaţi la bord au putut fi salvaţi, în condiţiile în care mulţi migranţi, inclusiv circa 100 de copii, erau înghesuiţi în cala navei.

Peste 300 de cetăţeni pakistanezi au murit în tragedie

„Gândurile şi rugăciunile noastre sunt alături de voi şi ne rugăm ca sufletele celor plecaţi să-şi găsească pacea veşnică. Acest incident devastator subliniază nevoia urgentă de a aborda şi condamna actul detestabil al traficului ilegal de persoane”, a spus preşedintele Senatului pakistanez, scrie News.ro, citând CNN.

Premierul Shehbaz Sharif a declarat pentru luni zi de doliu naţional, deşi autorităţile de la Atena nu au confirmat încă numărul de morţi din Pakistan, precizează CNN.

De asemenea, premierul pakistanez a dispus o „anchetă la nivel înalt”: „Asigur naţiunea că cei care vor fi găsiţi neglijenţi faţă de datoria lor vor fi traşi la răspundere. Responsabilitatea va fi stabilită după anchetă şi vor cădea capete”.

Pakistanul, ţară cu 220 de milioane de locuitori, trece prin cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, iar eforturile de a obţine un împrumut din partea Fondului Monetar Internaţional au fost complicate de tulburările politice din ţară. În aceste condiţii, numărul pakistanezilor care traversează rute periculoase spre Europa în căutarea unui viitor mai bun a crescut vertiginos.

În ciuda pericolelor, zeci de mii de oameni sunt dispuşi să rişte totul pentru a face o călătorie nesigură spre Europa, în căutarea unei vieţi mai bune.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a condamnat rolul contrabandiştilor în traficul de persoane: „Ei nu îi trimit în Europa, ci îi trimit spre moarte. Asta fac ei şi este absolut necesar să prevenim acest lucru”.

Semne de întrebare. BBC: Apar dovezi că versiunea Pazei de Coastă nu stă în picioare

Autorităţile greceşti s-au confruntat cu critici pentru modul în care a fost gestionat dezastrul şi se ridică întrebări incomode cu privire la atitudinea ţărilor europene faţă de migranţi, notează CNN.

De asemenea, BBC a obţinut dovezi care pun sub semnul întrebării versiunea Gărzii de Coastă a Greciei în legătură cu naufragiul, a scris News.ro. Analiza mişcărilor altor nave din zonă sugerează că vasul de pescuit supraaglomerat nu s-a mişcat timp de cel puţin şapte ore înainte de a se răsturna. Paza de Coastă susţine însă în continuare că, în aceste ore, ambarcaţiunea se afla pe un curs spre Italia şi nu avea nevoie de salvare.

ONU a cerut o anchetă privind modul în care Grecia a gestionat dezastrul, pe fondul afirmaţiilor că ar fi trebuit să fie luate mai devreme mai multe măsuri, pentru a iniţia o operaţiune de salvare la scară largă.

Oficialii greci susţin însă că cei de la bordul ambarcaţiunii au refuzat ajutorul oferit cu câteva ore înainte de tragedie şi au spus că voiau să-şi continue cursa spre Italia. În plus, susţine Paza de Coastă a Greciei, ei nu ar fi fost în pericol decât cu puţin timp înainte ca nava lor să se scufunde.

BBC a obţinut o animaţie computerizată a datelor de urmărire furnizate de MarineTraffic, o platformă de analiză maritimă. Datele arată ore întregi de activitate concentrată într-o zonă mică şi specifică, în care s-a scufundat ulterior ambarcaţiunea cu migranţi, punând sub semnul întrebării afirmaţia oficială potrivit căreia aceasta nu a avut probleme de navigaţie. Ambarcaţiunea de pescuit nu avea un dispozitiv de urmărire, aşa că nu este afişată pe hartă. Nici navele Pazei de Coastă şi cele militare nu apar în animaţia computerizată, ele nefiind obligate să îşi comunice locaţia. Vasul supraaglomerat a fost fotografiat de mai multe ori înainte de a se produce tragedia.

Cronologia dezastrului. Ce arată datele de trafic maritim

Frontex, forţa de frontieră a UE, afirmă că a observat prima dată barca cu migranţi marţi în jurul orei 08:00 GMT (11.00, ora României şi a Greciei), şi a informat autorităţile greceşti.

Alarm Phone, o linie telefonică de urgenţă pentru migranţii aflaţi în dificultate pe mare, spune că a primit un apel la ora 12:17 GMT (15.17, ora României), în care se spunea că ambarcaţiunea era în pericol.

BBC a folosit înregistrări video şi fotografii autentificate, precum şi înregistrări judiciare şi jurnale de navigaţie, pentru a analiza mişcarea navelor în zonă în orele următoare.

Animaţia care ilustrează traficul maritim arată o navă numită Lucky Sailor care a virat brusc spre nord la ora 15:00 GMT (18:00, ora României). Proprietarul navei Lucky Sailor a arătat BBC jurnalul său de bord şi a confirmat că i s-a cerut de către Paza de Coastă să se apropie de vasul de migranţi şi să le dea apă şi mâncare.

Aproximativ o jumătate de oră mai târziu, la ora 15:35 GMT, elicopterul Pazei de Coastă a găsit ambarcaţiunea cu migranţi. Autorităţile au continuat să susţină că aceasta se afla pe un curs stabil în acel moment. Dar două ore şi jumătate mai târziu, în jurul orei 18:00 GMT, (21:00, ora României) o altă navă, Faithful Warrior, s-a deplasat în aceeaşi zonă şi a dat, de asemenea, provizii ambarcaţiunii.

Proprietarii navei Faithful Warrior au refuzat să dea detalii şi le-au spus jurnaliştilor BBC să se adreseze autorităţilor de anchetă.

Dar între timp a apărut o înregistrare video – care ar fi fost filmată de la bordul Faithful Warrior – care arată cum se livrează provizii către nava de migranţi prin intermediul unei frânghii întinse în apă. Nu se vede nicio altă navă. Serviciul BBC Verify a verificat imaginile şi a constatat că nava – care nu se mişcă în filmare – se potriveşte cu forma navei de migranţi văzută în fotografii, iar condiţiile meteo se potrivesc cu cele raportate la momentul respectiv. Nu se ştie cu exactitate când a fost filmat acest videoclip.

Neconcordanțele

Între orele 19:40 şi 22.40, oficialii greci au susţinut iniţial că ambarcaţiunea păstra un „curs şi o viteză constantă”. Grecii spun că au observat nava de la o distanţă discretă, dar o imagine de aproape pe care ei înşişi au publicat-o ulterior – din această perioadă – sugerează că barca cu migranţi nu se îndreaptă nicăieri, ci staţionează.

Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat ulterior că Paza de Coastă a încercat să urce la bordul ambarcaţiunii pentru a evalua pericolul, dar că cei de la bord au îndepărtat o frânghie care fusese ataşată şi nu au dorit ajutor.

Toată activitatea maritimă din ultimele şapte ore s-a concentrat în jurul unui anumit punct, sugerând că nava cu migranţi abia dacă s-a mişcat. Scara hărţii animate sugerează că aceasta a parcurs mai puţin de câteva mile marine, ceea ce este de aşteptat în cazul unei nave purtate de vânt şi de valuri în cea mai adâncă parte a Mării Mediterane. Acţiunile persoanelor aflate în dificultate la bord, care au legănat nava, ar fi contribuit, de asemenea, la orice mişcare.

În această perioadă, oficialii greci au insistat că nava nu avea probleme şi că, în schimb, se îndrepta în siguranţă spre Italia, astfel că Paza de Coastă nu a încercat să o salveze.

La ora 23:00, vasul s-a scufundat, cu sute de persoane la bord, iar animaţia de urmărire arată o frenezie de nave care vin în ajutor. Printre acestea s-a numărat şi Celebrity Beyond, de pe care au fost filmate secvenţe de după dezastru, trimise ulterior la BBC.

Un iaht de lux, Mayan Queen, este apoi instruit să ajute la aducerea la ţărm a unora dintre cei 104 supravieţuitori.

Cei salvaţi au ajuns în siguranţă în portul Kalamata, dar au lăsat în urmă o serie de întrebări tulburătoare cu privire la întregul răspuns al Greciei.