Pictorul Nicolae Grigorescu – lider in topul celor mai bine vanduti artisti in 2016

Pictorul Nicolae Grigorescu este primul în topul celor mai bine vânduţi artişti în anul 2016, cu lucrări vândute de peste 465.000 de euro. Cea mai bine vândută lucrare în acest an a fost „Ţărăncuţe” („De la fântână”) de Nicolae Grigorescu, adjudecată la 320.000 de euro, informeaza Agerpres.

Anul 2016 a însemnat şi o serie de premiere pe piaţa de artă din România, printre care intrarea în topul celor mai bine vânduţi artişti români a lui Adrian Ghenie, scoaterea la vânzare a unui tractor Porsche Junior 108T produs în anul 1959, a unui diamant estimat la 40.000 de euro şi a ceasului lui Mihai Eminescu. Anul 2016 a fost marcat şi de percheziţii ale poliţiei la două case de licitaţii.

Pictorul Nicolae Grigorescu a avut vânzări totale de 465.091 de euro la cele câteva zeci de sesiuni organizate de casele de licitaţii din ţară în 2016. Potrivit site-ului de specialitate www.tudor-art.com, anul acesta au fost adjudecate şapte opere semnate de Grigorescu.

Pe locul doi se situează Nicolae Tonitza cu 20 de lucrări cumpărate la suma totală de 311.043 de euro, iar pe locul trei Ion Ţuculescu cu opt opere, adjudecate la suma totală de 272.447 de euro.

Următoarele locuri în top zece al celor mai bine vânduţi artişti în 2016 sunt ocupate de Theodor Pallady cu vânzări de 197.341 de euro, Adrian Ghenie – 185.000 de euro, Gheorghe Petraşcu – 163.593 de euro, Sabin Bălaşa – 160.250 de euro, Corneliu Baba – 146.756 de euro, Constantin Piliuţă – 141.801 de euro, Nicolae Dărăscu – 108.296 de euro.

Anul trecut, Theodor Aman s-a clasat pe primul loc în topul vânzărilor la licitaţiile din România, cu un total de 425.132 de euro, urmat de Nicolae Tonitza cu lucrări vândute la un total de 342.676 de euro, Nicolae Grigorescu – 279.500 de euro, Ion Ţuculescu – 263.300 de euro, Theodor Pallady – 212.650 de euro, Alexandru Ciucurencu – 169.379 de euro, Sabin Bălaşa – 166.576 de euro, Ştefan Luchian – 165.149 de euro, Gheorghe Petraşcu – 148.700 de euro, Rudolf Schweitzer-Cumpăna – 108.296 de euro.

Tabloul „Ţărăncuţe” („De la fântână”) de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat la preţul de 320.000 de euro la licitaţia de iarnă a Artmark, organizată în decembrie în Capitală, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an.

Opera, estimată la 90.000 – 160.000 de euro, a aparţinut colecţiei istorice a sculptorului Constantin Baraschi şi a participat la expoziţia retrospectivă Nicolae Grigorescu din 1957, de la Muzeul de Artă – Bucureşti. Lucrarea se află în curs de clasare în patrimoniul cultural naţional.

Printre cele mai bine vândute lucrări în 2016 s-a mai numărat „Christ” de Adrian Ghenie, adjudecată la 125.000 de euro.

Cu această lucrare, Adrian Ghenie a intat în elita marilor artişti vânduţi cu peste 100.000 de euro pe piaţa românească.

Tot la preţuri ridicate au fost cumpărate anul acesta lucrările: „Fetiţă cu bonetă albă” şi „Intimitate” de Nicolae Tonitza, la 60.000 de euro, respectiv la 65.000 de euro, „Car cu boi la amiază” de Nicolae Grigorescu, la 60.000 de euro, „Pod” de Adrian Ghenie, la 60.000 de euro, „Mare albastră” de Ion Ţuculescu, la 65.000 euro, „Natură statică cu cireşe, caise şi tutun” de Theodor Aman, la 75.000 de euro.

La casa GoldArt lucrarea „Vis”, semnată de Marcel Chirnoagă, a atins anul acesta preţul record pentru o gravură, fiind adjudecată la suma de 2.000 de euro.

Printre cele mai dorite manuscrise anul acesta s-au numărat poezia „Colind” a lui Nichita Stănescu, adjudecată la 250 de euro şi poza cu Tristan Tzara surprins în Gara de Nord, în 1945, alături de Ion Pas, Saşa Până, Ştefan Roll şi Ioana Postelnicu, adjudecată la 225 de euro.

Lotul-vedetă al licitaţiilor de anul acesta a fost drapelul de luptă al unei legiuni a lui Avram Iancu, care a fost adjudecat la preţul de 105.000 de euro.

În noiembrie, casa Artmark a scos la vânzare ceasul de buzunar care i-a aparţinut poetului Mihai Eminescu. Ceasul – o piesă unicat, cu dedicaţia „Maestrului slovei” din partea Junimiştilor – a intrat în licitaţie la suma de 5.000 de euro şi a fost adjudecat la preţul de 19.000 de euro la licitaţia „Istoria românilor”.

La aceeaşi sesiune, au fost adjudecate şi faimoasa reprezentare a lui Mihai Viteazul, gravura realizată de Aegidius Sadeler II la Praga, în 1601, la preţul de 4.750 de euro, timbrul Cap de Bour 108 de parale (1858), însoţit de două certificate de autenticitate, la 9.500 de euro.

Un diamant de 4,77 carate, estimat la 40.000 de euro, a fost o altă vedetă a sesiunilor de artă din acest an, însă nu a fost adjudecat.

Tot anul acesta, au fost adjudecate în cadrul unei licitaţii mai multe obiecte care i-au aparţinut lui Constantin Brâncuşi la suma de 50.500 de euro.

Cel mai bine vândut lot al colecţiei „Brâncuşi – omul şi lucrurile” a fost o valiză franţuzească de voiaj, utilizată de artist în celebrele călătorii din Statele Unite. Acest lot a fost adjudecat la 7.000 de euro.

La o altă licitaţie au fost cumpătate 14 lucrări din colecţia familiei boiereşti Manu, la suma totală de 92.400 de euro.

O colecţie de mobilier din coarne de cerb, care a cuprins 15 piese realizate la sfârşitul secolului al XIX-lea în ateliere germane, a fost scoasă la vânzare tot anul acesta.

O altă „vedetă” a licitaţiilor a fost un tractor Porsche Junior 108T produs în anul 1959, care a fost pus în vânzare la preţul de pornire de 7.000 de euro.

Tractorul, în perfectă stare de funcţionare şi cel mai probabil realizat într-o fostă fabrică de zeppeline, unde erau realizate modelele Porsche până în 1963, a fost adjudecat la 13.000 de euro.

O icoană care a decorat pereţii casei lui Emil Cioran a fost şi ea cumpărată anul acesta la preţul de 4.250 de euro la o licitaţie organizată în Capitală.

Icoana pe sticlă reprezentând ”Duminica Tuturor Sfinţilor” a fost adjudecată la un preţ de 21 de ori mai mare decât cel de pornire.

În februarie, poliţiştii au indisponibilizat 2.000 de tablouri oferite la vânzare de către două case de licitaţii. Percheziţiile, realizate şi la unele persoane, au avut în vedere faptul că existau date că ar fi deţinute bunuri sustrase din situri arheologice româneşti protejate.

Poliţiştii precizau că au recuperat, în total, trei monede Koson şi o moneda Lysimach din aur, 1.050 de monede antice din argint, 102 artefacte din metal, 12 statuete şi vase ceramice.

Percheziţiile au vizat şi casa de licitaţii Artmark.

Casa de licitaţi arăta că, potrivit planificării agendei de expoziţii şi licitaţii 2016, comunicate public cu circa un an înainte, prin afişare pe website şi menţionare în cataloagele de licitaţie, a dorit să organizeze un eveniment dedicat istoriei Daciei.

În acest context, reprezentanţii casei de licitaţii au precizat că au anunţat tematica de consignare a colecţionarilor şi galeriilor, propunându-le să pună în vânzare, în cadrul evenimentului de licitaţie publică, obiecte de colecţie în legătura cu istoria Daciei.

„Am primit în custodie numeroase obiecte, arme unelte, monede, cărţi, hărţi, afişe, ceramică etc., selectând aproximativ 120 în vederea consignării şi punerii în vânzare prin licitaţie. Atât custodia, cât şi consignarea s-au făcut, ca întotdeauna, în baza unor contracte scrise, cu obligaţii reciproce specifice; totodată, obiectele consignate au fost menţionate în registrul de patrimoniu, pe care orice comerciant autorizat are obligaţia să îl ţină”, arătau cei de la Artmark.

Reprezentanţii Artmark indicau faptul că, sesizând valoarea specială a multora dintre aceste obiecte, conform legii, experţii specializaţi în istorie antică cu care casa colaborează au întocmit propuneri de clasare a acestor artefacte în categoriile patrimoniului naţional cultural, fond, respectiv tezaur, propuneri pe care le-au depus la Direcţia pentru Cultură Bucureşti.

„Mai mult decât atât, pentru a ne asigura că ni se permite legal să punem în vânzare aceste antichităţi, am înregistrat la Inspectoratul General al Poliţiei două adrese, (…) care descriu toate aceste obiecte, ataşând fotografiile şi rapoartele de expertiză şi solicitând: să ni se comunice ‘dacă vreunul dintre acestea figurează în evidenţele IGPR ca fiind obţinut ilicit’, respectiv ‘dacă pentru vreunul dintre obiecte există vreo interdicţie de comercializare'”, precizau aceştia.

Tot anul acesta, Artmark a renunţat la mandatul de reprezentare a proprietarilor operei „Cuminţenia Pământului”, actul oficial în acest sens fiind înregistrat la Ministerul Culturii în 10 martie, înaintea „începerii negocierilor cu noua comisie numită de Guvern şi condusă de ministrul Culturii”.