„Planul B” al Chișinăului. În mijlocul dezbaterilor despre unirea cu România, un expert în drept analizează un articol neobișnuit din Constituția Republicii Moldova și descrie o plasă juridică de siguranță

Declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la modul în care ar vota la un eventual referendum pentru unirea cu România au reaprins una dintre cele mai sensibile dezbateri din societatea din Republica Moldova. HotNews a discutat pe tema declarațiilor Maiei Sandu cu trei analiști de la Chișinău, care au vorbit despre impactul acestora, despre condițiile în care ar putea avea loc o eventuală unire, dar și despre limitele unui astfel de demers. 

•  „În ipoteza în care ne-am confrunta cu un risc major, care ar depăși capacitățile noastre de apărare și de protecție, noi am avea o astfel de soluție”, spune Alexandru Tănase, expert în drept constituțional.

Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale de la Chișinău, respinge ideea că afirmațiile Maiei Sandu ar fi fost doar „o scăpare de comunicare”, așa cum susțin o parte din liderii de opinie din capitala Republicii Moldova. În opinia sa, mesajul a fost transmis deliberat mai multor audiențe: Uniunii Europene, partenerilor occidentali, societății românești și celei din Republica Moldova. 

„Nu știu dacă o astfel de declarație, venită din gura președintei Republicii Moldova într-o discuție cu doi jurnaliști occidentali pe o platformă occidentală, poate fi tratată ca o scăpare. Cu certitudine că nu este așa. Logica acestui mesaj este că subiectul unirii, reunificării celor două state, Republica Moldova și România, nu mai este un subiect tabu. Este un subiect care poate fi pus în discuție”, spune fostul ministru, subliniind că fiecare cetățean are dreptul să fie „pro sau împotriva acestui proiect”.

Prăbușirea dreptului internațional afectează statele mici

Tănase leagă momentul declarației de evoluțiile geopolitice recente, în special de războiul din Ucraina și de slăbirea sistemului de drept internațional.

„Observăm foarte clar politica duplicitară a administrației Statelor Unite ale Americii. Observăm o situație pe care nu am fi putut niciodată să o admitem – pretențiile teritoriale ale Statelor Unite ale Americii împotriva unui stat membru al Uniunii Europene și membru NATO, care reies din intenția de a anexa Groenlanda. Aceste acțiuni legitimează perfect tot ce a făcut Vladimir Putin în Ucraina”, afirmă el.

În acest context, Tănase avertizează că prăbușirea dreptului internațional afectează în primul rând statele mici.

„Dreptul internațional este arma celor mici, arma celor slabi. Noi suntem un stat cu o populație de până la trei milioane de oameni… Noi nu avem forțe militare. Noi nu avem o geografie care să ne permită să fim mai performanți din punct de vedere al apărării”, spune fostul ministru.

El consideră că președintele are obligația de a vorbi deschis cu societatea, inclusiv despre riscuri grave.

„Un șef de stat trebuie să fie sincer cu societatea chiar și atunci când lucrurile sunt grave și neplăcute. Unde ne ducem noi? Toată lumea discută despre care ar fi soluția, despre ce s-ar întâmpla, cum am putea noi să ne salvăm de o eventuală invazie”, mai spune fostul ministru de la Chișinău. 

O plasă juridică de siguranță. În ce constă „planul B” al Republicii Moldova

Potrivit lui Tănase, declarațiile Maiei Sandu au fost „grav scoase din context și manipulate”, pentru că președinta „a explicat și din ce cauză” ar vota pentru unire: vulnerabilitatea unui stat mic într-o lume tot mai instabilă. „Noi avem nevoie de un plan B. Și este foarte sănătos să avem acest plan ca să știm cum ne comportăm și ce facem noi în cazul în care ne vom pomeni în fața unui risc iminent de a pierde tot ce avem aici”, spune el.

Din punct de vedere juridic, Tănase subliniază un aspect rar întâlnit la nivel internațional, care se regăsește în cadrul constituțional al Republicii Moldova: „Constituția Republicii Moldova este probabil singura Constituție din lume care conține o prevedere explicită care permite punerea în discuție prin referendum inclusiv posibilitatea dizolvării și dispariției statului Republica Moldova. Nu vom găsi așa ceva în alte Constituții”, spune Tănase. Tănase face referire la articolul 142 din Constituția Republicii Moldova, care spune că „dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. 

Pentru organizarea unui astfel de referendum este nevoie de un prim pas: elaborarea unui proiect de lege privind revizuirea Constituției. Acesta ar trebui semnat de cel puțin 34 de deputați din cei 101 care fac parte din Parlamentul Republicii Moldova. Ulterior, proiectul ar ajunge la Curtea Constituțională, care în termen de 10 zile ar trebui să analizeze dacă respectă în totalitate prevederile constituționale. Totodată, trebuie demarate consultări largi în societate, pentru a explica scopul și consecințele acestei inițiative. 

Ca să fie aprobată modificarea Constituției astfel încât să permită unirea cu România, este nevoie de organizarea unui referendum, la care peste 50% din voturile exprimate să fie în favoarea unirii. În prezent, potrivit sondajelor, în jur de 40% susțin deschis această idee. 

Potrivit fostului ministru, această prevedere nu este o invitație la desființarea statului, ci o plasă de siguranță juridică. „În ipoteza în care ne-am confrunta cu un risc major, care ar depăși capacitățile noastre de apărare și de protecție, noi am avea o astfel de soluție. Acum suntem în zona ipoteticului. Nu trebuie să accelerăm lucrurile și să exagerăm cât de acută este situația actuală. Nu înseamnă că hai să facem referendum, deoarece asta ar fi o inepție. Dar o discuție socială este necesară”, explică acesta. 

Ion Tăbârță: „Un cadou pentru propaganda rusă”

Analistul politic de la Chișinău Ion Tăbârță consideră că afirmațiile președintei Maia Sandu au fost exploatate rapid și agresiv de propaganda rusă. 

„Ceea ce a spus doamna președinte Maia Sandu, desigur, a fost scos din context, dar totodată a fost și un cadou pentru toți propagandiștii, pentru toți politicienii proruși din Republica Moldova și pentru propaganda rusă la cel mai înalt nivel”, afirmă Tăbârță.

Expertul atrage atenția asupra faptului că subiectul Republica Moldova a urcat rapid pe agenda Ministerului rus de Externe.

„Dacă ne uităm la briefing-urile Mariei Zaharova, subiectul Moldova este al treilea sau al patrulea pe listă, chiar înaintea Iranului. Asta ne arată cât de important este acest subiect pentru Federația Rusă în acest moment. Propaganda rusă a reluat teza potrivit căreia actuala conducere a Republicii Moldova, în frunte cu Maia Sandu, care are cetățenie română, nu face altceva decât să lichideze statul Republica Moldova și poporul moldovenesc”, un mesaj promovat constant în ultimii ani de oficialii de la Moscova.

Analistul amintește că discuții despre unire au existat și în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. „Cred că subiectul adresării către România, într-o formă sau alta, să fie repetat scenariul 1918, s-a discutat destul de serios”, spune Tăbârță, subliniind însă că, în prezent, opțiunea unirii „nu este una majoritară” în societate. El consideră că, în contextul unui război hibrid cu Federația Rusă, poate ar fi fost „mai prudent” ca subiectul să fie evitat, dar insistă că viitorul Republicii Moldova nu este decis de un lider, ci de cetățeni. „Dacă va exista o majoritate care va dori să se unească cu România sau să adere la NATO, atunci Republica Moldova o va face”, afirmă Tăbârță.

Andrei Curăraru: „Impactul a fost în primul rând mediatic”

Expert în securitate din partea comunității “WatchDog”, Andrei Curăraru consideră că efectul principal al declarațiilor a fost unul mediatic, dar subliniază și dimensiunea strategică a mesajului. 

„Impactul a fost, în primul rând, mediatic. Multă lume nu percepea președinția țării ca pe un pol unionist, deși Maia Sandu a menționat acest fapt în multiple ocazii, inclusiv în emisiuni televizate”, spune el, arătând că reacțiile au fost amplificate de contextul politic și electoral.

Curăraru subliniază importanța contextului: negocierile avansate cu Uniunea Europeană, riscurile de securitate generate de războiul din Ucraina și tensiunile politice interne.

El respinge ideea că declarațiile ar fi echivalat cu o recunoaștere a nefuncționalității statului, așa cum încearcă să acrediteze unii experți.

„În secolul XXI, având în vedere riscurile de securitate din regiune, m-aș întreba: Care state sunt funcționale?”, spune Curăraru, amintind contextul creat de războiul din Ucraina. În opinia sa, soluția realistă rămâne integrarea europeană, care ar putea compensa vulnerabilitățile economice și de securitate ale Republicii Moldova. Curăraru mai consideră că mesajul a avut și un destinatar extern clar.

„Cred că inclusiv unul dintre destinatari era Kremlinul, care trebuie să înțeleagă că, în cazul în care planifică operațiuni active militare împotriva Republicii Moldova, există și această opțiune pentru a proteja cetățenii din Republica Moldova”, afirmă el.

În acest sens, expertul subliniază că, într-un mediu internațional instabil, „nu mai există state complet funcționale sau complet protejate”, iar soluțiile de securitate țin tot mai mult de integrarea într-o arhitectură mai largă, în special cea europeană.

Referindu-se la curentul unionist, expertul constată lipsa unei reprezentări politice coerente. „Problema curentului este lipsa de identitate politică unificată, conflictele interne și lipsa unui lider care să reunească acest curent. Majoritatea unioniștilor oricum votează Partidul Acțiune și Solidaritate, în lipsa unor alternative reale”, crede Andrei Curăraru.