Sari direct la conținut

Planul extins de dinamitare a justitiei. Detaliile atacului total pregatit de Dragnea si PSD

HotNews.ro
Caracatita Dragnea, Foto: Colaj foto
Caracatita Dragnea, Foto: Colaj foto

Dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu prin ordonanta de urgenta reprezinta doar un mic pas dintr-un plan extins de acaparare a justitiei. Urmeaza alte orori: reduceri drastice a pedepselor in cazul infractiunilor de luare, dare de mita si trafic de influenta, eliminarea unor procurori sefi prin comasarea DIICOT cu DNA, scoaterea procurorilor din randul magistratilor si, in fine, unificarea serviciilor secrete pentru a prelua controlul si asupra lor. Toate aceste informatii au fost confirmate de mai multe surse politice si din sistemul juridic, care au avertizat si asupra dezincriminarii abuzului in serviciu prin OUG. Ce vedem acum a fost doar un palid inceput fata de tavalugul care se anunta.

Potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro, Liviu Dragnea este decis sa nu cedeze si sa-si duca planurile de ingenunchere a justitiei si a unor institutii cheie pana la capat. In planurile PSD, ar urma sa fie abrogat total abuzul in serviciu. PSD va justifica dezincriminarea tuturor formelor de abuz in serviciu pe motiv ca norma e prea larga si ca in conventiile internationale sunt prevazute doar fapte de coruptie, nu si de abuz. Suplimentar, liderii PSD invoca in mod constant faptul ca se constata un blocaj la nivelul administratiei din cauza reglementarilor vagi.

Dezincriminarea mascata nu se limiteaza insa doar la abuzul in serviciu. O serie de articole din legea 78/ 2000 urmeaza sa fie abrogate total sau redefinite. Cea mai spectaculoasa miscare vizeaza abrogarea totala a articolului 13 din legea 78, in baza caruia au fost condamnati Dragnea si Nastase.

  • Articolul 13: Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani. (urmeaza sa fie abrogat in intregime).

Sunt vizate noi modificari la Codul Penal si la Legea 78 in ce priveste darea, luarea de mita si traficul de influenta. In cazul acestor infractiuni se reduc drastic pedepsele. Astfel, luarea de mita pedepsita in prezent cu inchisoare intre 3 si 10 ani, urmad ca pedeapsa sa fie redusa la inchisoare intre 1 si 5 ani. Se reduc pedepsele si in cazul darii de mita de la 2 la 7 ani la doar 1 la 5 ani. La fel se reduc la trafic de influenta: de la 2 la 7 ani cat este in prezent la 1 la 7 ani. Se va modifica si articolul referitor la divulgarea unor informatii nedestinate publicitatii, urmand sa fie infractiuni doar divulgarea de informatii clasificate. De aceasta dezincriminare partiala vor beneficia in special primarii, sefii de CJ si ministri care organizeaza licitatii, deoarece informatiile din dosarele de licitatie nu sunt clasificate.

Luare, darea de mita si traficul de influenta vor fi apoi mai dificil de probat, potrivit intentiilor PSD. Se vor introduce noi sintagme si conditii in definirea “foloaselor patrimoniale”. Modificarile la Codul Penal mai urmaresc si limitarea posibilitatii de a realiza interceptari si de a folosi anumite probe furnizate de denuntatori.

Nici Calin Popescu Tariceanu nu va fi uitat. Urmeaza sa fie modificata marturia mincinoasa, acuzatia sub care este cercetat liderul ALDE. Astfel, nu va mai fi considerata infractiune refuzul de a face declaratii incriminatorii sau simpla divergenta de marturii in cadrul unui proces, daca nu exista probe certe din care sa rezulte caracterul de rea credinta al acestora.

Si o mica modificare care pare cu dedicatie pentru Dan Voiculescu. Liberarea conditionata a persoanelor de peste 60 de ani se va dispune dupa efectuarea efectiva a o treime din durata pedepsei. In prezent conditia este de doua treimi.

Aceste masuri ar fi, potrivit surselor HotNews.ro, pregatite deja in proiecte de lege elaborate la partid. Vor fi introduse fie ca amendamente la oug-ul care modifica Codul Penal, aceasta urmand sa fie aprobata Parlament, fie ca proiecte de lege separate. In ce priveste proiectul de lege privind gratierea, de remarcat forma suspect de curata care a plecat de la guvern in Parlament. Aici nu exista insa banuiala ca parlamentarii vor introduce amendamentepentru a extinde gratierea si asupra faptelor de coruptie. Toate datele indica faptul ca o vor face.

Pe langa dezincriminari mascate si slabirea Codului Penal, o alta miscare menita sa anihileze procurorii este comasarea DNA cu DIICOT. Acest proiect e mai vechi si nu e clar cand urmeaza sa fie promovat, insa acesta este strict clasificat. Mutarea are ca scop infiintarea unei noi institutii ca modalitate de a impune noi procurori sefi agreati de PSD. Numele cel mai vehiculat la conducerea noii structuri este Oana Schmidt Haineala, numita secretar de stat in ministerul justitiei condus de Florin Iordache.

Prin infiintarea noii institutii rezultate din comasare, Laura Codruta Kovesi (DNA) si Daniel Horodniceanu (DIICOT) isi pierd functiile de conducere. In plus, noua institutie va avea nevoie de cel putin un an pentru a deveni operationala si pentru a face ordine in dosare. Lupta anticorutpei si anchetarea reteleor de crima organizata vor inregistra un recul puternic. In plus, se deschide calea shimbarii sefilor de parchete din structurile teritoriale, un detaliu foarte important de care ar putea beneficia din plin baronii locali.

Anihilarea procurorilor va continua prin alte doua mutari, potrivit informatiilor HotNews.ro. Una ar fi promovarea legii privind raspunderea magistratilor, menita sa intimideze judecatorii. A doua ar fi scoaterea procurorilor din randul magistratilor, mutare care nu le va mai garanta independenta. Nu e clar in acest moment daca intentia este de a-i trece sub Executiv sau sub Parlament. Potrivit informatiilor HotNews.ro, schimbarea statului magistratilor va avea loc pe fondul animozitatii crescande dintre procurori si judecatori. Aceasta rivalitate s-a amplificat in ultimele luni din cauza ca ministerul Justitiei amana sa aplice decizia Curtii Constitutionale prin care Guvernul a fost obligat sa aplice si magistratilor cresterea salariala dispusa de cabinetul Ciolos numai pentru medici si profesori. Procurorii primesc deja salariile marite, insa Ministerul Justitiei a amanat aplicarea ordinului in cazul judecatorilor.

Scandalul referitor la protocolul de colaborare dintre DNA si SRI este amplificat si el cu un scop precis. Potrivit informatiilor HotNews.ro, intentia Guvernului este de a abroga ordonanta numarul 6 data dupa decizia Curtii Constitutionale in cazul interceptarilor. SRI a pierdut dreptul de a realiza interceptari in dosare penale dupa decizia Curtii. Interceptarile sunt realizate in acest moment de Centrul Natinoal de Interceptari, gestionat de Serviciul Roman de Informatii.

Intentia Guvernului PSD-ALDE, anuntata deja de Calin Popescu Tariceanu, este de a infiinta Autoritatea Nationala pentru Interceptarea Comunicatiilor. Entitatea ar urma sa fie controlata de o comisie de supraveghere din care vor face parte si judecatori si parlamentari. De subliniat ca UNJR-ul condus de judecatoarea Dana Garbovan readuce constant in discutie tema protocoalelor dintre parchete si SRI in chestiunea si chestiunea interceptarilor.

In fine, ultimul pas din planul de preluare totala a controlului de catre PSD asupra institutiilor statului ar fi unificarea serviciilor secrete. Aceasta mutare, vizeaza, ca si in cazul comasarii DNA cu DIICOT infiintarea unei noi institutii care deschide calea schimbarilor la varf in serviciile secrete, dar si in structurile de comanda din teritoriu.

Potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro, la ultima sedinta a Consiliului Superior al Magistraturii s-a pus problema incetarii detasarii magistratilor care sunt in prezent secretari de stat (Oana Schmidt Haineala, Constantin Sima, Mariana Mot) pe motiv ca girul acordat de acesti procurori si judecatori modificarilor la Codurile Penale afecteaza imaginea magistratilor. Problema e ca revocarea detasarii nu se poate face decat la cererea institutiei, in acest caz de ministrul Justitiei, sau la solicitarea magistratului detasat.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro