Plinul de 460 de lei și făina de 2 lei. Cum supraviețuiesc românii când benzina trece de 9 lei

În Cluj-Napoca, Sabina Negru, 58 de ani, asistentă medicală la un spital de stat, își reface traseul obișnuit pe care îl face în fiecare sâmbătă cu mașina. De regulă, dimineața mergea la un hypermarket de unde se aproviziona cu alimente, apoi se întorcea acasă să lase cumpărăturile, iar după amiază o lua din nou la drum la cimitirul în care îi sunt îngropați părinții. Acum, ca să mai economisească, face un singur drum. 

Mai mult, ea evita să alimenteze de la un anumit distribuitor de carburanți. Acum, când a aflat că acolo e cea mai ieftină benzină, și-a călcat peste orgolii și și-a făcut plinul. La 9,14 lei pe litru, un plin o costă aproape 460 de lei, mai mult cu 100 de lei decât acum un an. 

Pe același coș de alimente ar cheltui cu 10% mai mult, așa că a mai tăiat de pe lista de cumpărături ceea ce nu era esențial, ca să se încadreze în buget. Îi invidiază pe „sudiști”, cum le zice ea bucureștenilor, care se pot duce să alimenteze la bulgari, unde e mai ieftin. 

Consumatorii din toată țara spun că își schimbă comportamentul de consum și renunță la cheltuielile care nu sunt strict necesare, ca să poată compensa scumpirile. Într-o economie în care consumul gospodăriilor ținea motorul în funcțiune, astfel de schimbări contează, iar retailerii sunt primii care le resimt.

„Intrăm într-o etapă clară de contracție a consumului. Vânzările din retail și, când spun retail, trebuie să ne gândim că în spatele retailului este un întreg lanț. Există distribuitorul, procesatorul și producătorul. În spatele unui retailer se ascunde întreaga economie sau o mare parte din economia națională. Vânzările au scăzut în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025 cu 6,5%. Este cea mai mare scădere de la pandemie încoace” , spune Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR)., la dezbaterea „Ce învățăm din crize. Economia trece de la dezordinea tarifară la cea energetică”, organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.

Potrivit acestuia, datele anuale confirmă aceeași tendință, în pofida unei creșteri marginale a cifrei de afaceri.

„Nici 2025 raportat la 2024 nu ne-a bucurat foarte mult, cu toate că datele INS ne arată o creștere de 0,2%. Creșterea aceasta se referă la cifra de afaceri. Dar nu ar trebui să ne lăsăm păcăliți, pentru că, dacă luăm în calcul o rată a inflației de 7,8% ca medie pe tot anul, observăm o scădere de 7,6% în volume. De fapt, am încasat cu 0,2% mai mult, însă cantitățile vândute sunt cu 7,5-7,6% mai mici”, a explicat reprezentantul comercianților.

Prețul mediu național al benzinei a depășit pragul de 9 lei pe litru, cu aproape 1,5 lei mai mult față de acum 30 de zile. 

El a crescut puternic în ultimele 12 luni, de la aproximativ 7,3 lei/l la circa 9,2 lei/l, adică un plus de peste 26%.

Datele comparative arată că „acum un an” benzina era în jur de 7,28 lei/l, iar la 23 martie 2026 media a ajuns la unele benzinării la 9,18 lei/l. Doar în ultima lună, prețul mediu pe litru a urcat de la aproximativ 7,94 lei la 9,18 lei, ceea ce reprezintă o creștere de circa 15–16%. Față de nivelurile din 2024–2025 (medii anuale de 7,13–7,32 lei/l), 2026 se conturează deja cu un preț mediu anual mai mare, estimat la aproximativ 7,98 lei/l pe tot anul, dar cu vârfurile recente mult peste această medie. În termeni simpli, benzina a făcut un salt de la „șapte și ceva” la „aproape nouă și jumătate” lei pe litru în decurs de un an, presiunea principală venind din cotațiile internaționale și din componenta fiscală.

Institutul Național de Statistică  a publicat joi datele privind serviciile de piață prestate populației în luna ianuarie 2026. Cifrele nu lasă loc de interpretare: față de ianuarie 2025, volumul total a scăzut cu 13,1% în termeni bruti și cu 9,7% după ajustarea pentru sezonalitate și numărul de zile lucrătoare. Este cea mai mare contracție anuală înregistrată de acest indicator de la pandemia din 2020.

Față de luna precedentă – decembrie 2025, lună de sărbători și cheltuieli tradițional ridicate – scăderea este și mai puternică: 18,7% în termeni bruti, 8,5% ajustat.

Ce se ascunde în spatele acestor cifre

Restaurantele și hotelurile au înregistrat o scădere de 15,8% față de aceeași lună a anului trecut — cel mai afectat segment de servicii cu contact uman direct. Coafura și serviciile de înfrumusețare au pierdut 17,3% din cifra de afaceri an pe an. Jocurile de noroc și activitățile recreative — cinematografe, săli de fitness, bowling, escape room-uri — au scăzut cu 19,1%, cel mai puternic declin din întregul coș de servicii.

Singurul segment care a crescut este turismul organizat, cu 10,8% față de ianuarie 2025 — un paradox aparent, explicabil prin comportamentul specific al clasei medii superioare, care continuă să rezerve vacanțe în avans, migrând spre pachete mai ieftine.

În România, cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și utilități însumează 18,4% din cheltuielile totale, în timp ce ponderea medie din UE e de 24,1%. Dar în raport cu salariul, cheltuielile energetice continuă să reprezinte o pondere importantă din bugetul lunar, mai ales pentru gospodăriile cu venituri mici sau medii.

„Oamenii nu-și gestionează bugetul ca pe un tabel Excel”, explică un specialist în comportament al consumatorului. „Îl gestionează pe categorii. Când o categorie explodează, tot restul intră în alertă.”

Stresul e amplificat de o realitate specifică României: în afara câtorva orașe mari, transportul public este slab sau inexistent, iar mașina nu e un lux, ci e  singura opțiune.

Anamaria Vereș, 76 de ani, din Satu Mare, și-a tăiat de pe listă ieșirile săptămânale cu prietenele sale pensionare în oraș și amână să aprindă lumina în apartament până nu se întunecă afară, ca să nu consume curent. În plus, bate orașul de la un capăt la altul pentru a „prinde” promoțiile la alimente. „Am găsit chiar ieri făină albă la 2 lei/kg! Am luat imediat, că o să am nevoie pentru cozonacii de Paște, spune ea.