PNA mai pierde un dinte

Parlamentarii au din nou bafta: o decizie a Curtii Constitutionale a stabilit ca e neconstitutional ca senatorii si deputatii sa fie anchetati de PNA. Premeditat sau nu, lupta anticoruptie s-a incilcit astfel in propriile-i reglementari.

Constitutia zice asa: urmarirea si trimiterea in judecata penala a senatorilor si deputatilor sint exclusiv atributii ale Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie.

O ordonanta de urgenta adoptata la un an dupa Constitutie zice ca sint de competenta Parchetului National Anticoruptie, organism autonom fata de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, faptele de coruptie comise de parlamentari, indiferent de natura prejudiciului.

Cele doua texte de lege, evident contradictorii, arata cam in ce stadiu a ajuns gindirea juridica romaneasca, sanctionata acum si de Curtea Constitutionala, care a decis ca textul ordonantei de urgenta este neconstitutional, deci parlamentarii nu pot fi anchetati de PNA.

De aproape trei ani se incearca tot felul de experimente cu crearea acestui PNA: ba i s-au marit competentele, de-a ajuns sa se iroseasca pe chelneri si nasi de tren, ba i-au fost micsorate, ca sa se ocupe doar de marea coruptie. S-au investit sume uriase pentru organizarea sa, in speranta ca, in sfirsit, marii rechini vor incepe sa cada.

Si vine, dupa atita zbucium, o scapare precum cea de mai sus si lasa in afara competentei PNA – organismul, zice-se, specializat in combaterea coruptiei – tocmai zona cea mai susceptibila de fapte de coruptie: Parlamentul. Cum s-a ajuns aici?

PNA a fost infiintat in mare graba, in anul 2002, printr-o ordonanta de urgenta. Pe vremea aceea, era in vigoare vechea Constitutie, care conferea parlamentarilor imunitate absoluta: indiferent de fapta de care erau acuzati, ei nu puteau fi anchetati decit dupa ridicarea imunitatii – procedura extrem de greoaie, dupa cum s-a dovedit de atitea ori.

Ordonanta prin care se infiinta PNA stipula dreptul acestei institutii sa ancheteze parlamentari, prevedere care pe atunci nu era neconstitutionala, intrucit vechea lege fundamentala spunea doar ca procesele in care sint implicati parlamentarii se judeca la Curtea Suprema de Justitie, dar nu impunea ca cercetarea sa fie facuta de o anume structura a Ministerului Public.

Noua Constitutie face insa aceasta precizare: numai Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate ancheta parlamentari. Se poate observa insa ca in octombrie 2003, cind s-a adoptat noua Constitutie, PNA era deja infiintat si, de asemenea, era si autonom fata de PICCJ.

Cu alte cuvinte, PNA si-a pierdut dreptul de a ancheta parlamentari exact din momentul adoptarii Constitutiei aflate acum in vigoare. Numai ca, vreme de mai bine de un an, nimeni nu s-a sinchisit de aceasta scapare.

In noiembrie 2004, in principal ca urmare a presiunilor externe, Guvernul Nastase a modificat, tot prin ordonanta de urgenta, ordonanta de infiintare a PNA, restringind mai spre virful piramidei sfera demnitarilor si functionarilor care intrau in competenta acestui Parchet. Abia dupa ce a ajuns in Parlament spre a deveni lege, noua ordonanta si-a devoalat carentele.

Nu mai putin de 27 de senatori au sesizat Curtea Constitutionala, care a dat verdictul saptamina trecuta.

Vor urma, probabil, savante dezbateri juridice. Cohorte de specialisti vor intoarce pe toate fetele decizia Curtii Constitutionale si motivatia acesteia.

Ce se alege de dosarele intocmite parlamentarilor de catre PNA intre octombrie 2003, momentul adoptarii noii Constitutii, si mai 2005, cind a fost adoptata decizia Curtii Constitutionale? Daca vor fi transferate la PICCJ, ce valoare mai au actele intocmite de PNA?

In asteptarea raspunsurilor, se cuvine sa observam ca parlamentarii implicati in acte de coruptie cistiga, din nou, un nesperat ragaz, in asteptarea izbavitoarei prescriptii a faptelor, asa cum odinioara ii ajuta, in acelasi sens, procedura de ridi-care a imunitatii parlamentare. Si ce cazuri interesante se anuntau…