Polemica proiectului de lege despre ONG-uri. „Partidele primesc amendă, ONG-urile pot fi dizolvate”

Un proiect de lege inițiat de parlamentari AUR, care obligă ONG-urile să declare și să publice sursa tuturor veniturilor, a stârnit controverse și acuzații din partea organizațiilor. Acestea spun că măsura poate descuraja donațiile și introduce sancțiuni mai dure pentru ONG-uri decât pentru partidele politice, în timp ce inițiatorii susțin că legea e necesară pentru „transparență”. 

• Organizațiile atrag atenția asupra precedentelor din alte state: în Ungaria și Slovacia, măsuri similare privind publicarea donatorilor ONG-urilor au fost contestate în instanțe europene și constituționale. În Rusia legislația privind „agenții străini”, adoptată inițial pentru ONG-uri în 2012, a fost extinsă ulterior către presă, jurnaliști și persoane fizice. 
• Senatoarea S.O.S. Cosmina Cerva, care se află, alături de parlamentari AUR, printre inițiatori, spune că legea e  necesară deoarece publicul trebuie să știe cine finanțează ONG-urile.
• De partea cealaltă, senatorul USR Cristian Ghinea afirmă că proiectul creează un mecanism de intimidare a celor care susțin organizațiile civice și îl descrie drept un proiect „cu iz putinist și autoritar”. 

ONG-urile pot ajunge să fie obligate să publice listele donatorilor pe site-ul ANAF, iar organizațiile care nu respectă obligația riscă suspendarea activității și, ulterior, dizolvarea. 

Proiectul de lege, inițiat de parlamentari AUR și susținut și de S.O.S România, a trecut de Senat pe 18 mai și merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional.

Potrivit site-ului Senatului, inițiativa legislativă a fost adoptată cu 75 de voturi „pentru” și 32 „contra”. Au existat și patru „abțineri”. 

Proiect de lege, susținut și de PSD 

Cele mai multe voturi „pentru” au venit din partea aleșilor PSD. Au fost 33 de voturi pentru din partea social-democraților – adică toți senatorii PSD prezenți la vot. 

Celelalte voturi s-au împărțit astfel: 

În forma adoptată de Senat, ONG-urile vor fi obligate să depună anual la ANAF o declarație cu veniturile și sursele de finanțare din anul anterior, inclusiv datele de identificare ale finanțatorilor. Pentru persoanele fizice, identificarea este obligatorie pentru donații mai mari de 5.000 de lei, iar pentru persoanele juridice indiferent de sumă.

Declarațiile ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF. Legea prevede și sancțiuni severe: 

• suspendarea automată a activității ONG-ului pentru nerespectarea obligațiilor 
• dizolvarea organizației dacă situația nu este remediată într-un an.

„E normal să te întrebi cine îl mână pe cetățean în luptă”

Într-un răspuns pentru publicul HotNews, senatoarea S.O.S. Cosmina Cerva spune că scopul proiectului de lege este „transparența”. Cerva este una dintre inițiatorii proiectului de lege. 

„Atunci când vezi că cetățeanul se pricepe la prescripție, grațiere sau amnistie, iese în stradă și vrea să decidă cu privire la politica penală a statului, este normal sa te întrebi ce sau cine îl mână în luptă”, spune senatoarea. 

Ea susține că „dacă există cea mai mică suspiciune că el nu este chiar așa privat și ieșirea lui în stradă este finanțată de terți cu interese, transparența finanțării lămurește tot”. 

„Nu este nimic rău în a arăta cine donează pentru influențarea politicilor penale. Așa aflăm ce «profesori» de drept bogați avem”, continuă ea ironic.

Senatoarea S.O.S. exemplifică prin ONG-urile implicate în tema justiției: „Este greu de crezut că un ONG care face presiuni pe instituțiile competente să selecteze un procuror general este finanțat de Ion și Maria care au înțeles pe deplin cu ce scop au donat”.

Ea neagă intenția de a controla sau jigni public donatorii ONG-urilor și subliniază dorința de transparență. 

USR acuză „putinismul” și „un proiect bazat pe ură”

Pe de altă parte, senatorul USR Cristian Ghinea susține că proiectul de lege este un proiect „cu iz putinist și autoritar”. 

„Este o isterie împotriva ONG-urilor. Ce zic ei cu transparența este bullshit. De fapt, se creează cadrul legal pentru intimidarea oamenilor care susțin ONG-uri. Cele mai multe ONG-uri se ocupă de copii săraci, de femei traficate”, spune Cristian Ghinea, într-o discuție cu HotNews. 

El a povestit că, după momentul votului din Senat, „a fost o isterie” din partea senatorilor S.O.S. și AUR. „Ăsta este un proiect bazat pe ură”, continuă Ghinea.

Exemplul declarațiilor de avere care au fost desființate 

Senatorul USR acuză că PSD, prin reprezentanții săi la CCR, a desființat declarațiile de avere transparente ale politicienilor, însă cere transparență din partea ONG-urilor. 

„În România poți să te îmbogățești brusc fără nicio problemă, dar de la copiii amărâți vrem transparență. Asta e bullshit cap-coadă. Eu nu accept să mergem pe fenta cu transparența. Brusc le-a cășunat la PSD-iști pe transparență. Să facă transparența declarațiilor de avere”, susține Ghinea. 

El subliniază că o astfel de lege este o „bâtă” împotriva ONG-urilor și reprezintă doar începutul unei alianțe dintre PSD și AUR: „Se visează Putin și încep prin a crea o bâtă legală pentru ONG-uri. Nu e nimic original aici. Toți ăștia gândesc la fel. Mintea lor de fasciști creează aceleași mecanisme. Nu e nimic original, totul e importat de la Putin”. 

„Statul român se află deja în posesia tuturor informațiilor”

Simona Constantinescu, directoare de dezvoltare și advocacy a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), spune că principala problemă a proiectului este că obligă ONG-urile să publice listele donatorilor, deși autoritățile au deja acces la aceste informații prin mecanismele fiscale și contabile existente. FDSC oferă „sprijin fundamental pentru organizațiile neguvernamentale din România, oferindu-le resursele și cunoștințele necesare pentru a prospera”, potrivit descrierii de pe site. 

Simona Constantinescu mai spune că ONG-urile depun situații financiare și declarații fiscale la fel ca orice altă persoană juridică și că sunt deja supuse controalelor autorităților. 

„Sancțiunea, de o severitate extraordinară” 

În plus, odată cu introducerea sistemului SAF-T, un sistem implementat în urmă cu câțiva ani, care include și trimiterea online a datelor financiar-contabile către instituțiile fiscale, implementat în urmă cu câțiva ani, ANAF poate verifica inclusiv contabilitatea detaliată a organizațiilor. 

Ea spune că organizațiile neguvernamentale raportează atât către autorități, cât și către finanțatori, iar proiectul de lege nu aduce un mecanism nou de control fiscal, ci introduce obligații suplimentare de publicare. 

„În orice moment statul român vede, dacă dorește, ce se întâmplă în contabilitatea mea. Transparența nu există, ea hiper există”, susține reprezentanta FDSC.

„Sancțiunea pe care o impune această lege este de o severitate extraordinară”, adaugă Constantinescu.

„Nu ne dăm seama la ce folosește această lege”

Simona Constantinescu spune că proiectul nu este justificat prin date concrete privind eventuale abuzuri sistemice în sectorul ONG. „Legiuitorul român în expunerea de motive amestecă complet lucrurile”, afirmă aceasta.

Ea spune că inițiatorii ar fi trebuit să demonstreze mai întâi că există un fenomen amplu de încălcare a legii în sectorul neguvernamental.

„Dragi instituții publice, câte ONG-uri din România nu-și depun situațiile financiare anuale? Câte ONG-uri din România ați descoperit voi până acum că fac evaziune?”, întreabă Simona Constantinescu.

Ea afirmă că eventualele probleme punctuale ar trebui sancționate individual, nu prin măsuri aplicate întregului sector. „Nu să pedepsesc toată clasa pentru că un elev, într-o zi, a uitat să-și facă temele”, spune reprezentanta FDSC.

APADOR-CH: Partidele primesc amendă, ONG-urile pot fi dizolvate

APADOR-CH acuză, într-un comunicat de presă, existența unui „dublu standard” între ONG-uri și partidele politice. Organizația atrage atenția că sancțiunile propuse pentru organizațiile civice sunt mai dure decât cele aplicate partidelor pentru nedeclararea finanțatorilor.

Potrivit APADOR-CH, partidele riscă doar amendă contravențională pentru nerespectarea obligațiilor de raportare, în timp ce ONG-urile pot ajunge suspendate și ulterior dizolvate.

APADOR-CH susține că această diferență de tratament este dificil de justificat democratic, în condițiile în care partidele exercită efectiv puterea publică, controlează bugete și adoptă legi, în timp ce ONG-urile pot doar influența dezbaterea publică.

„Transparența nu poate fi cerută selectiv, doar celor care critică puterea”, afirmă organizația.

Ce s-a întâmplat în alte state europene

Reprezentanții ONG-urilor spun că proiectul adoptat de Senat seamănă cu inițiative controversate promovate în ultimii ani în state precum Ungaria sau Slovacia, unde autoritățile au invocat „transparența” pentru a introduce obligații suplimentare de raportare și publicare a finanțatorilor organizațiilor civice.

În Ungaria, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în 2020, că legea privind ONG-urile finanțate din străinătate încalcă legislația europeană, pentru că impunea obligații de înregistrare, declarare și publicare a donatorilor, precum și sancțiuni considerate disproporționate.

Senatoarea S.O.S. Cosmina Cerva neagă, însă, orice asemănare cu legislația din Ungaria.

Și în Slovacia au existat controverse similare. Curtea Constituțională a Slovaciei a decis la finalul anului 2025 că modificările legislative care obligau ONG-urile să publice informații despre donatori sunt incompatibile cu Constituția și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Simona Constantinescu spune că astfel de măsuri au fost folosite și în Rusia, unde legea privind „agenții străini” a început în 2012 cu ONG-urile finanțate din exterior și a fost extinsă ulterior către publicații, jurnaliști și persoane fizice. Criticii legii au acuzat atunci că măsurile au fost folosite pentru stigmatizarea și intimidarea societății civile.  

„Lista rușinii”

Una dintre cele mai mari temeri exprimate de ONG-uri este că publicarea donatorilor poate descuraja oamenii să mai susțină anumite cauze. „Este o listă care, din anumite perspective, poate să se transforme într-o listă a rușinii, să se transforme într-o țintă”, afirmă Simona Constantinescu.

Ea spune că proiectul ar putea afecta în special organizațiile care activează în domenii sensibile sau „puternic polarizante” în spațiul public, precum drepturile femeilor, drepturile minorităților sexuale, serviciile pentru persoane dependente, proiectele pentru persoane cu dizabilități, organizațiile anticorupție sau publicațiile independente.