Poluarea aerului crește riscul de tuberculoză – cercetare realizată de Institutul Marius Nasta

​Poluarea aerului poate influența sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între poluare și tuberculoză, legătură care poate crește riscul de tuberculoză prin mai multe mecanisme, arată o cercetare efectuată de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și Centrul de analiză integrată și management teritorial al Facultății de Geografie din cadrul Universității București, lansată cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Tuberculozei.

Tuberculoza este o infecție care poate produce leziuni în tot organismul, având însă un tropism pentru localizarea pulmonară ca urmare a modalității de transmitere. Este știută legătura dintre infecția produsă de bacilul Koch și condiția socio-economică a unor pacienți, dar, pe de altă parte există factori de risc individuali care predispun la contactarea infecției.

Totuși, este important să evaluăm impactul unor factori de risc suplimentari care pot justifica creșterea numărului de cazuri de tuberculoză. În acest context, o cercetare efectuată de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și Centrul de analiză integrată și management teritorial al Facultății de Geografie, Universitatea București, a evidențiat că poluarea poate fi un factor de risc suplimentar în a contacta tuberculoza, pentru populația care trăiește în zone poluate.

Poluarea aerului poate influența sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între poluare și tuberculoză, legătură care poate crește riscul de tuberculoză prin mai multe mecanisme:

• Scăderea imunității ca urmare a expunerii la poluanți precum particulele fine (PM2.5), oxizii de azot și alte substanțe toxice, care pot slăbi organismul, făcându-l mai vulnerabil la infecții, inclusiv la tuberculoză;

• Agravarea bolilor preexistente cum ar fi astmul sau bronșita cronică, ceea ce poate face ca o persoană să fie mai susceptibilă la tuberculoză;

• Posibile interferențe cu eficiența tratamentului: Persoanele diagnosticate cu tuberculoză trebuie să urmeze un regim strict de tratament, care implică adesea utilizarea de medicamente timp îndelungat. Poluarea poate afecta eficacitatea tratamentului, interferând cu absorbția medicamentelor în organism sau sporind riscul de complicații.

Harta incidenței emisiilor de particule PM 2,5 și valorile înregistrate în România între 2015-2022:

În harta de mai sus este evidențiată distribuția geografică a zonelor cu valori crescute ale PM 2,5 (particule de materie de 2,5 microni). Această hartă a fost suprapusă cu harta incidenței tuberculozei în România, calculată pentru fiecare unitate administrativ teritorială. Evaluarea comparativă a celor două hărți de distribuție spațială a tuberculozei și particulelor PM 2,5 relevă trei zone distincte pe teritoriul României. Pe de o parte, vorbim de zone clare în care riscul de tuberculoză nu este corelat cu nivelul de poluanți, sau zone în care, deși poluarea cu PM 2,5 este crescută, numărul cazurilor de tuberculoză este sub nivelul incidenței naționale, explicate posibil prin densitatea populației în acele regiuni.

Harta suprapunerii județelor cu cele mai multe cazuri de tuberculoză vs. județele care au înregistrat cele mai mari emisii de PM 2,5:

Pe harta de mai sus se evidențiază două zone cu risc crescut de infecție cu TB care se suprapun cu două teritorii geografice în care poluarea este crescută, la fel ca și incidența tuberculozei situate în partea de sud a României și în partea de est. Evaluarea riscului de infectare cu tuberculoză din perspectiva calității aerului și nu numai a factorilor predispozanți legați de condițiile socio-economice creează o perspectivă diferită asupra nevoilor pe care trebuie să le adopte politicile de sănătate, și în mod particular cercetarea evidențiază nevoia măsurilor suplimentare pe care unitățile administrativ teritoriale trebuie să le implementeze pentru a îmbunătăți sănătatea populației.

Este evident că infecția tuberculoasă respectă tiparele de risc cunoscute, și anume condițiile sociale, standardele scăzute de viață, gradul de control prin politici de sănătate, dar prin analiză aduce în discuție în cel mai evident mod relația pe care aerul a poluat cu PM 2,5 o are cu infecția TB, aspect evidențiat și de alte studii care stabilesc rolul PM 2.5 ca esențial, dar alături de alți factori sociali și de mediu.

„Este esențial să se intensifice eforturile de prevenire și control al tuberculozei, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament, educarea comunității și promovarea igienei și a practicilor de viață sănătoase. Prin abordarea atât a cauzelor poluării, cât și a factorilor de risc pentru tuberculoză, putem spera să reducem încidența bolii și să protejăm sănătatea publică. Aceste măsuri trebuie să vizeze reducerea emisiilor de poluanți, promovarea energiei curate și regenerabile, având ca scop îmbunătățirea calității aerului în zonele urbane”, a declarat Șef Lucrări Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Datele complete ale studiului publicat le găsiti în link-ul următor: https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1029/2023GH000972.