Posibilii succesori la scaunul lasat gol de Bartolomeu Anania. Plus o varianta: desfiintarea Mitropoliei Clujului

Moartea Inaltului Bartolomeu Anania a lasat un gol in structura Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) si mai multe voci bisericesti vehiculeaza deja nume de posibili urmasi la scaunul Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Unele persoane spun ca in locul traditionalistului Bartolomeu, Patrarhia ar incerca sa puna la conducerea mitropoliei unul dintre preotii progresisti, apropiati ai patriarhului Daniel. In plus, moartea inaltului prelat a deschis si un nou subiect de dezbatere in interiorul bisericii: desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului.

Ce urmeaza:

• 40 de zile de doliu dupa Inaltul Bartolomeu Anania si apoi alegeri pentru scaunul vacant
• Posibili succesori: PS Irineu Bistriteanul, PS Vasile Someseanul, IPS Andrei de Alba Iulia, IPS Ioan Selejan episcopul Harghitei si Covasnei
• Cum se desfasoara alegerile pentru noul mitropolit
  
• O ipoteza: Desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului

Inalt Prea Sfintitul (IPS) Bartolomeu Anania a fost unul dintre cei mai importanti membri ai BOR, un traditionalist si un pastrator al cutumelor si al dogmelor. Moartea sa lasa un gol la varful uneia dintre cele mai importante structuri ale BOR, Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

„Patriarhul si-a asumat locotenenta, intermiatul. Administrativ lucrurile sunt conduse prin delegatia data de patriarh catre episcopul-vicar Irineu Bistriteanul, iar in termen de 40 de zile se va uni Sinodul mitropolitan care va rezolva situatia„, a declarat pentru HotNews.ro, teologul Radu Preda, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj.

Mai multe voci din cadrul BOR vorbesc de episcopii-vicari PS Irineu Bistriteanul si PS Vasile Someseanul sau IPS Andrei de Alba Iulia ca fiind posibilii urmasi ai Mitropolitului Bartolomeu. Potrivit unor surse, PS Irineu Bistriteanul ar fi cel desemnat de catre Bartolomeu sa-i urmeze la carma Mitropoliei.

Alte voci spun ca Patriarhul Daniel nu ar dori ca urmasul Inaltului Bartolomeu sa fie PS Irineu Bistriteanul si ca nici IPS Andrei de Alba Iulia nu ar fi sustinut de apropiatii patriarhului.

Patriarhia, insa, l-ar sustine la scaunul Mitropoliei de la Cluj pe IPS Ioan Selejan, episcopul Harghitei si Covasnei, unul dintre prelatii progresisti si apropiati ai actualului patriarh. Ultimul cuvant in

Radu Preda

Foto: Hotnews

desemnarea urmasului Inaltului Bartolomeu Anania va fi dat de catre Sfantul Sinod, structura dominata de apropiatii Patriarhului Daniel.

Teologul Radu Preda a precizat pentru HotNews.ro ca „biserica nu este o afacere de familie unde iti lasi urmasi” si ca ceea ce se scrie in presa e doar speculatie.

„Inaltul Bartolomeu nu si-a exprimat nicio dorinta nominala. In testamentul dansului pomeneste doar de necesitatea identificarii unui om care sa duca mai departea lucrarea pe care el a inceput-o. Isi exprima nadejdea ca dupa el va fi cineva cat de cat vrednic. A-i urma Mitropolitului Bartolomeu este o sarcina foarte grea„, a declarat Radu Preda.

O ipoteza: Desfiintarea Mitropoliei de la Cluj si reintregirea Mitropoliei Ardealului

Pe de alta parte, mai multe voci sustin ca actualul patriarh si Sfantul Sinod vor incerca sa mearga pana la desfiintarea Mitropoliei cu sediul la Cluj, structura care in 2006 s-a „rupt” din Mitropolia Ardealului, in prezent condusa de IPS Streza.

„Eu m-am numarat, la vremea respectiva, printre cei care au tras un semnal de alarma ca nu asa se infiinteaza mitropoliile. Insa tot eu spun acuma ca nici nu poti unifica o mitropolie doar de dragul unor ambitii geografice. Daca se pune problema unei reasezari a granitelor canonice, asta-i altceva, dar desfiintarea propriu-zisa a mitropoliei de la Cluj mi s-ar parea in primul rand o ofensa la adresa tuturor clujenilor care s-ar vedea deposedati de un atribut al orasului pe care il onoreaza. Clujul a avut si inainte de a fi o mitropolie o vocatie mitropolitana reala„, a declarat Radu Preda.

„Conteaza foarte mult interesul bisericesc. Daca ducem povestea asta la o concurenta intre ambitiile nu stiu cui, atunci transformam viata bisericeasca intr-un lucru mai rau ca politica. Eu ma astept la orice de la Sfantul Sinod, inclusiv la lucruri bune„, a mai precizat lectorul la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj.

IPS Laurentiu Streza

Foto: Agerpres

Intrebat daca va rezista Mitropolia Clujului dupa disparitia IPS Bartolomeu, Mitropolitul Ardealului, IPS Streza, a declarat pentru citynews.ro ca totul depinde de „binele bisericii” si a lasat sa se inteleaga faptul ca ar fi normala o revenire la vechea structura, o reintregire a Mitropoliei Ardealului.

„Daca va fi bine pentru Biserica va supravietui, daca nu va fi bine pentru Biserica ea va veni acolo unde trebuie sa fie, unde a fost de la inceput pentru ca aceasta nu este o lucrare care tine de o persoana„, a declarat IPS Streza.

IPS Streza a precizat ca deciziile care privesc soarta Mitropoliei Clujului vor fi luate peste 40 de zile de doliu pentru inaltul Bartolomeu. „Dupa 40 de zile vor fi alegeri pentru scaunul vacant si atunci se va vedea cum Sfantul Sinod va solutiona problema aceasta„, a mai explicat inaltul prelat.

IPS Streza a spus ca, in viziunea sa, regandirea structurii Mitropoliei Ardealului, scindata in urma cu cinci ani, este o problema strict administrativa: „Este vorba de o unitate structurata pe o unitate administrativa de provincie, mare. De aceea Ardealul a fost Ardealul. Daca s-a facut inca o Mitropolie … se va constata daca lucrarea aceasta a fost o lucrare necesara si benefica. Daca nu, Biserica isi are solutiile ei administrative„.

De cealalta parte, profesorul universitar Ioan Chirila, decanul Facultatii de Teologie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai s-a aratat de parere ca Biserica Ortodoxa Romana nu ar putea exista fara Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

„Tinand cont ca Biserica Ortodoxa Romana e privita ca un trup, care nu poate functiona fara unul din membrele sale, asa nu ar putea exista fara Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Dupa perioada comunista s-au impus unele reorganizari si rearondari administrative, insa nu s-au desfasurat intr-un mod sistematic, de aici si momentul tensionat care s-a creat atunci cand a fost infiintata Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului„, a declarat Ioan Chirila.

Profesorul universitar considera ca Mitropolia Clujului s-a consolidat ca „o autoritate cu o viata pastorala si religioasa coerenta, iar pentru credinciosii din Mitropolie cred ca unitatea administrativa este benefica„.

„Pentru a ne da seama de asta, putem sa ne uitam la vechea configuratie, in care toata Transilvania avea o singura Mitropolie, si putem sa ne imaginam cat ar fi durat ca un Mitropolit sa parcurga acesti kilometri. Reorganizarea este necesara pentru interese pastorale, nu pentru interese personale, iar din acest punct de vedere e bine sa se puna in practica. Sunt multe motive care justifica existenta Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, insa nu cred ca e oportun sa le discutam acum cand suntem in doliu„, a declarat decanul Facultatii de Teologie.

Cum este ales un mitropolit

IPS Ioan Selejan, episcopul Harghitei si Covasnei

Foto: Agerpres

Mitropolitul este conducatorul canonic al unei mitropolii, exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele canoane, de traditia bisericeasca si de prezentul statut.

Mitropolitul, printre alte atributii, convoaca si prezideaza Sinodul mitropolitan. Tot el prezideaza sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de arhiepiscopi si episcopi sufragani si ii hirotoneste, impreuna cu alti ierarhi, pe arhiepiscopii si episcopii sufragani, precum si pe episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, impreuna cu chiriarhii acestora.

Potrivit legilor BOR, pentru alegerea unui mitropolit, Sinodul mitropolitan, prezidat de Patriarhul Romaniei sau de loctiitorul desemnat canonic si statutar, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.

Candidatul care devine mitropolit este cel care obtine voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. Daca nici unul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare. Este ales mitropolit candidatul care a intrunit voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. In caz de paritate, decid sortii.

Importanta scaunului de mitropolit

„In ierarhia bisericeasca, statutul de mitropolit este unul important. E ca si diferenta dintre un ministru in guvernul Romaniei si un consilier local. Mai mult decat un simplu episcop. In cazul Mitropolitului Bartolomeu, nu functia lui a dat importanta, ci statutul lui. El nu a fost doar un simplu prelat, a fost o constiinta, un magnet, un misionar.

De altfel, foarte multi tineri au venit sa-si ia ramas bun de la el. A atins multe suflete si mai cu seama, constiinte. A fost un episcop iubit. Sigur Mitropolitul are o influenta limitata pentru ca in ortodoxia romaneasca mitropolitii nu mai au atributiile din biserica primara, de a coordona misiunile in teritoriu a altor episcopii. Acum e mult simbolic„, ne-a declarat teologul Radu Preda.

Rolul mitropolitilor se resimte cel mai tare atunci cand vorbim de influenta pe care o pot avea in cazul unui numar insemnat de oameni. Inaltul Bartolomeu Anania, un traditionalist convins, a reusit sa atinga nu doar poporul credincios, ci si un numar foarte mare de personalitati si oameni de cultura.

„Inalt Prea Sfintia Sa Bartolomeu Anania a fost un ierarh iubit de credinciosi, care, prin predicile sale, acapara multimile si le indemna pe calea credintei si a iubirii lui Dumnezeu, dar si un carturar care s-a implicat in viata sociala si culturala a cetatii clujene„, a precizat primarul Clujului, Sorin Apostu, citat de Agerpres.

„A fost membru de onoare al Academiei Romane si plecarea sa din lumea aceasta este dureros resimtita, ca o mare pierdere, de Academie si de intreaga comunitate culturala, pentru ca o personalitate atat de puternica precum a fost Inaltpreasfintitul rareori apare in cultura romaneasca„, a declarat, marti, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.