Povestea crizei in agricultura sau cum a ajuns marul mai scump ca portocala

Anul acesta, criza agrara se anunta dramatica. De exemplu, doar 30% din terenurile arabile din judetul Cluj au fost cultivate. Nici in restul tarii lucrurile nu stau mai bine. In Bistrita, abia jumatate din terenul arabil a fost arat si semanat. Restul se asterne de-o parte si de alta a soselelor, acoperit de pustietate. Alocarile bugetare pentru agricultura au coborit la 1,37% din PIB, iar la rectificare a mai pierdut un sfert din acesti bani. Specialistii agronomi spun ca e o crima ce se intimpla. Ca vom plati scump, foarte scump, nepasarea fata de acest domeniu. Ca platim deja marul mai mult decit portocala.

Cum s-a ajuns aici si de ce autoritatile nu se intorc cu fata spre agricultura? „Pentru ca subventia in Romania este de doar 100 de euro la hectar spre deosebire de cea din Europa unde este de 350 de euro la hectar”, explica pentru Hotnews directorul Directiei Agricole din Cluj, Ilarie Ivan, profesor la Stiinte Agricole.

„Va dati seama ca nu putem concura cu europenii, ei vin cu produsele lor si ne bat in piata Flora, ne bat la noi acasa. O agricultura subventionata de trei ori mai mult decit a noastra, ne face praf pe piata. Noi ne-am batut joc de tarani. Le-am promis subventii si in loc sa crestem sumele, le-am redus in fiecare an. In 2005 se dadeau 1,7 mil de lei vechi la hectar. In 2006 1,5 mil, in 2007, 0 lei, iar in 2008 s-au dat banii pe 2007.

Va dati seama cita lipsa de responsabilitate este? In Romania nu s-a inteles ca prin disparitia taxelor vamale piata noastra este vulnerabila si ca daca vrem sa facem fata trebuie sa acoperim din resurse interne diferenta pina la nivelul subventiei europene. Acum, gindirea producatorului occidental stiti care este?

«Stai ca astia nu mai au produse, putem pune pretul cit vrem noi, ca ei sint descoperiti.» Asa ca avem mere mai scumpe decit portocalele. Avem rosii din Turcia, fasole din Grecia, castraveti din lunca Nilului si asa mai departe. Si de aici vine deficitul balantei externe. Taranul roman a fost omorit cu buna stiinta!”

Agricultura de import

Economia nu se poate ridica fara agricultura, iar agricultura nu se poate ridica fara investitii, strategie, dar mai ales, vointa. Romania, spun specialistii, ar putea hrani cu resursele pe care le are,100 de milioane de oameni. Dar populatia ei maninca, o spun statisticile, 70-80% produse din import. Anul trecut s-a cheltuit pe mincare 4 miliarde de euro. Terenul arabil este de 9,5 milioane de hectare. Daca s-ar investi acesti bani in agricultura noastra, am ajunge la 400 de euro la hectar, mai mult decit este subventia in Europa, calculeaza profesorul Ivan.

Daca ar fi salvata, agricultura este un domeniu de la care ar putea veni salvarea, conchide profesorul Ivan. „In ce paragina au ajuns paminturile, se vede cu ochiul liber. Nu ca va spun eu, dar luati-o cu trenul prin tara si vedeti de-o parte si de alta cimpurile pline de ciulini. As vrea sa le spun romanilor sa cumpere produse romanesti. Dar de unde sa cumpere? Nu exista legume autohtone in piete, sau foarte putin, in pietele volante, peste tot gasesti produse din import.

As vrea sa le spun somerilor sa se intoarca la paminturile lor, la ce au lasat acasa si sa cultive in gradini macar cit e necesar pentru familiile lor. Dar nu mai poti face astfel de indemnuri fara sa fii hulit si considerat comunist. Dar nu e vorba de comunism aici, ci de supravietuirea noastra ca popor. Vom ajunge sa nu avem ce minca. Va dati seama ca o productie autohtona si mai mica decit in anii precedenti, pe fondul crizei financiare inseamna foamete in toata regula?”

„Taranii au ajuns sa urasca pamantul”

Cit priveste o strategie pe agricultura, ea ar trebui gindita pe cel putin 4-5 ani. Punctele principale ale unei strategii ar putea fi: recuperarea pietei de desfacere, cresterea subventiei pina la cea europeana, educatie pro-agricultura si accesarea fondurilor europene, ca tinte strategice.

Pentru inceput ar trebui relansate pietele taranesti, apoi aducerea subventiei la zi ca sa se echilibreze piata, si ar mai trebui gasite solutii pentru a fi atrasa forta de munca tinara in agricultura. Trebuie schimbate si conditiile si mentalitatea, crede Ivan.

„Eu le spun taranilor sa fie mindri, ca ei sint proprii lor sefi. Ei sint patronii pamintului lor. Inteleg de ce au ajuns sa urasca pamintul, pentru ca cei mai multi nu pot trai din el. Dar pe de alta parte, trebuie sa luptam impreuna sa recuperam pietele pierdute. Nu putem crea locuri pentru tarabe, fara a avea ce pune pe ele. Daca am pierdut batalia cu supermarketurile, sa salvam macar lupta cu taraba.”

La Cluj, ca si in Bucuresti, din aceasta primavara se deschid piete volante pentru producatorii autohtoni, o data pe luna.

Profitabilitatea scazuta este certificata

Potrivit unui studiu efectuat de BCR, mai bine de o treime din veniturile populatiei din zona rurala reprezinta veniturile in natura care sustin in mare masura autoconsumul. Numarul de exploatatii agricole din tara este de 4,2 milioane, din care 99,6% sint exploatatii individuale, restul fiind reprezentate de asociatii si societati comerciale.

Un alt motiv al profitabilitatii scazute si al capacitatii limitate de atragere a investitiilor il reprezinta faptul ca doar 29% din totalul exploatatiilor agricole din Romania sint aliniate in prezent la standardele Uniunii, in timp ce ponderea acestor ferme in alte state membre, precum Polonia, este de 44%, iar in Cehia si Slovenia este de 62%, respectiv 79%.