Skip to content
Parteneriat media

Povestea singurului Van Gogh din România, expus în premieră la Art Safari New Museum. O colecție recuperată

Smile Media

Cu un Van Gogh cumpărat la Paris în jurul anului 1900 începe povestea colecției Slătineanu, ce dăinuie de peste un secol. Familia Slătineanu a adunat, în prima jumătate a secolului XX, una dintre cele mai valoroase colecții private din România. Expoziția „Colecția recuperată. Povestea Slătineanu” o aduce acum în atenția publicului, la Art Safari New Museum. Printre operele de o importanță aparte se numără un Van Gogh, alături de două capodopere semnate Grigorescu.

Cum a ajuns un Van Gogh în România

„Culegătoarea de morcovi”, operă realizată în cărbune pe hârtie de Vincent van Gogh, în 1885, este singura lucrare de Van Gogh aflată într-o colecție din România.

În jurul anului 1900, Alexandru Slătineanu și Ioan Cantacuzino, amândoi savanți și cercetători în medicină la Paris, descoperă opera în galeria lui Ambroise Vollard (1866–1939), din Rue Laffitte nr. 6. Ambroise Vollard a fost unul dintre cei mai celebri negustori de artă din Europa, de numele căruia se leagă succesul lui Picasso, Matisse și Gauguin.

Colecționarul Alexandru Slătineanu, Bucuresti, începutul secolului XX, colecția familiei Slătineanu

Amândoi și-o doresc în colecția proprie, dar ajung la o înțelegere și în cele din urmă, lucrarea este achiziționată de Slătineanu. Lucrările lui Van Gogh se vindeau încă la prețuri accesibile în acea perioadă, artistul olandez atingând celebritatea postum.

Barbu Slătineanu, anii 1930, colecția familiei Slătineanu

Alexandru Slătineanu, unul din cei mai rafinați colecționari ai României

Alexandru Slătineanu (1873–1939) a fost bacteriolog, epidemiolog și profesor universitar – una dintre personalitățile marcante ale medicinii românești de la începutul secolului XX. A studiat la Paris și s-a specializat la Institutul Pasteur, sub îndrumarea lui Ilia Mecinikov și alături de Ioan Cantacuzino. S-a întors în țară pentru a pune bazele cercetării moderne în microbiologie, a activat ca profesor la Catedra de Bacteriologie și a deținut funcția de rector al Universității Mihăilene din Iași între 1923 și 1926. A participat la combaterea epidemiilor de holeră din timpul celui de-al Doilea Război Balcanic și al Primului Război Mondial, obținând gradul de colonel.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pleacă la Paris împreună cu prietenul său Ioan Cantacuzino. Cei doi frecventează licitații și anticariate pariziene și achiziționează obiecte de artă. Astfel ia naștere pasiunea pentru colecționarism care va defini generații întregi din familia lui.

Alexandra și Barbu Slătineanu (rândul de sus), alături de copiii lor Barbu, Sandra și Stroe (rândul de jos, de la stânga la dreapta), anii 1940, colecția familiei Slătineanu

O colecție recuperată

Colecția Slătineanu este una dintre cele mai valoroase din România, din prima jumătate a secolului XX. Recuperată după decenii, ea ajunge acum în fața publicului la Art Safari New Museum – o restituire culturală și istorică.

Colecția are la bază pasiunea pentru colecționarism a două generații: Alexandru Slătineanu (1873–1939) și fiul său, Barbu Slătineanu (1892–1959). Cuprinde sute de piese: arme europene și orientale, mobilier, tablouri, gravuri, bijuterii, ceramică, obiecte decorative, obiecte populare și piese arheologice. Colecția este oganizată în două mari secțiuni – colecția constituită de Alexandru și cea constituită de Barbu, în special ceramică populară.

Deși colecția a fost preluată de stat, pe bucăți, în timpul regimului comunist, în anul 2026 aceasta a fost restituită moștenitorilor, în urma unui proces de revendicare care s-a întins pe parcursul a mai mulți ani.

Expoziția „Colecția recuperată. Povestea Slătineanu” poate fi vizitată până pe 19 iulie 2026, la Art Safari New Museum, în Amzei 13. Bilete pe artsafari.ro.

Parteneriat media