Povestea spitalului vechi de 130 de ani care va fi reconstruit de la zero cu bani din PNRR: de la donația boierului Zerlendi pentru a adăposti oameni săraci la cel mai modern centru pentru tratarea tuberculozei

Institutul Marius Nasta din București – locul unde ajung cele mai grave cazuri de boli pulmonare din toată țara, precum tuberculoză, cancer pulmonar, pneumonii sau fibroză chistică. Medicii de la Marius Nasta sunt căutați de pacienți din toată țara, însă condițiile de cazare din spital au rămas mult în urma calității actului medical oferit, spun de ani de zile angajații Institutului. După ani de așteptare, secția Zerlendi a Institutului Marius Nasta – o clădire veche de 130 de ani, donată statului de boierul Zerlendi pentru a adăposti persoane sărace – a intrat pe lista finală a celor 27 de spitale care vor primi finanțare din PNRR. Va fi reconstruită de la zero.

Institutul Marius Nasta este cel mai important spital de boli pulmonare din România. Funcționează în două sedii – cel din Șoseaua Viilor și cel de pe Calea Șerban Vodă, cunoscut ca „Zerlendi”, după numele boierului care a donat clădirea statului român în urmă cu 130 de ani.

Zerlendi a intrat pe lista finală a celor 27 de spitale care vor primi finanțare din PNRR, publicată de Ministerul Sănătății pe data de 11 ianuarie. Termenul pentru implementarea proiectelor – finalizarea construcțiilor și a dotărilor – este iunie 2026. Contractele de finanțare urmează să fie semnate în această perioadă: finalul lunii ianuarie – începutul lunii februarie, potrivit Ministerului Sănătății.

Zerlendi, o istorie de 130 de ani

Locația din Calea Șerban Vodă nr. 189, cunoscută ca sediul Zerlendi al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, datează din anul 1894, an în care boierul Zerlendi donează către sectorul 3 ”Albastru” al Primăriei ”Comunei București”, prin testamentul cu nr. 18426, un teren cu scop de adăpost pentru persoanele sărace. La data donației, pe teren existau unele clădiri destinate acestui scop, care ulterior au fost renovate de primărie, povestește dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Între anii 1916 -1917, a fost construit, de către Theodor Cricoriu, o nouă clădire cu destinația de azil – „adăpostire bătrâni, infirmi săraci și din poporul de jos”.

În anul 1918, Societatea pentru Izolarea Tuberculozei, condusă de Profesorul Irimescu, a cerut primăriei să îi cedeze aceste ruine, spre reparare și înzestrare, pentru tuberculoși și săraci, având un număr de 40 de paturi.

Începând cu anul 1918, locația este renovată de către Societatea pentru Izolarea Tuberculozei cu fonduri obținute de la primăria ”Comunei București” (între 500.000 și 1.000.000 de lei/an), dar și cu banii strânși de Societate, prin construcția de pavilioane noi, mărind capacitatea locației la 200 de paturi. Proiectul și realizarea pavilionului central actual s-au întins în timp, forma actuală datând de la 1930.

După 1920 și până la al II-lea Război Mondial, spitalul a continuat să fie o unitate de avangardă în promovarea ideilor progresiste care priveau organizarea luptei anti-tuberculoză din România și în formarea cadrelor de specialitate.

Pentru confirmarea acestei idei, în anul 1935, Cornel Adameșteanu, de la Clinica Profesorului Iacubovici, făcea la ”Zerlendi” prima operație Iacobeus, punând piatra de temelie a chirurgiei tuberculozei în România.

În anul 2020, porțile spitalului s-au închis, în așteptarea unei noi clădiri.

Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului Marius Nasta / Foto: Inquam Photos – George Călin

„Aventura” reconstruirii sediului Zerlendi a început acum 4 ani

„Aventura” Zerlendi începe acum 4 ani, când Beatrice Mahler, pe atunci proaspătul manager al spitalului, a început să facă demersuri și adrese către Ministerul Sănătății, în care atrăgea atenția asupra gradului avansat de deteriorare a clădirii Zerlendi, veche de aproape 130 de ani, și cerea consolidarea urgentă a acesteia.

În cele din urmă, Ministerul Sănătății a ajuns atunci la concluzia că se poate construi o clădire nouă, de la zero, în locul consolidării celei vechi de peste 100 de ani, iar costurile ar fi similare sau chiar mai mici: „Ei au spus atunci că ar fi mai ok din punct de vedere al costurilor să fie reconstruită. Acest lucru ne-a făcut să demarăm procedurile necesare construirii unui spital nou. Am realizat un studiu de prefezabilitate care a fost avizat favorabil de către Ministerul Sănătății la începutul anului 2020, chiar înainte să înceapă pandemia. În august 2020, pentru că nu erau condiții de spitalizare adecvate, Direcția de Sănătate Publică a decis să închidă acel sediu și, practic, ulterior, am început demersurile pentru realizarea studiului de fezabilitate absolut necesar pentru a continua în termeni procedurali și în pași corecți acea această construcție”, spune astăzi Beatrice Mahler.

Institutul Marius Nasta / Foto: Inquam Photos – Octav Ganea

După acel moment, a urmat o discuție la Ministerul Fondurilor Europene cu ministrul Marcel Boloș, într-o perioadă în care se structurau direcțiile de organizare și finanțare din PNRR. Era pentru prima dată când ministrul Fondurilor Europene stătea de vorbă cu managerii de spital, obișnuiți să discute periodic doar cu Ministerul Sănătății, își amintește Beatrice Mahler. În cadrul acelei întâlniri, Beatrice Mahler și colegii săi de la alte spitale au fost întrebați dacă au proiecte mature, fezabile, care să poată fi finanțate prin PNRR și au fost încurajați să înscrie aceste proiecte.

Pe de altă parte, toată această acțiune de construire a unui spital nou pentru pacientul cu tuberculoză a venit și ca urmare a discuțiilor și întâlnirilor repetate cu reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății, cu ajutorul cărora Institutul Marius Nasta, alături de Ministerul Sănătății, au restructurat și restructurează în continuare asistența pacientului cu tuberculoză, spune Beatrice Mahler: „Și chiar dacă numărul de cazuri de tuberculoză are o evidentă pantă descendentă, ceea ce este bine, totuși, la nivel național, era necesar să existe o unitate care să poată asigura pentru următorii zeci de ani asistența cazurilor de tuberculoză, care, sperăm noi, vor fi tot mai puține, dar care vor trebui manageriate, pentru că fiecare țară are o astfel de instituție unde internează pacienții.”

În Europa de Vest, aceste unități de asistență a pacienților cu tuberculoză sunt extrem de bine structurate din punctul de vedere al circuitului pacienților, al controlului infecției, al diagnosticului de laborator. „Lucruri pe care le-am luat în calcul atunci când am desenat și modalitatea în care să fie structurat acest acest spital nou.”

Sediul Zerlendi înainte de a fi închis pentru pacienți în anul 2020 / Captură video HotNews.ro

„Colegii care s-au pensionat, dar au lucrat aici mulți ani, își doresc să trăiască pentru a vedea noua clădire construită”

La Institutul Marius Nasta, vestea că sediul Zerlendi a intrat pe lista finală a clădirilor de spital care vor primi finanțare în cadrul PNRR a adus multă bucurie, după o lungă așteptare.

„Pot să spun că colegii care s-au pensionat, cei care au lucrat mulți ani aici, își doresc să trăiască pentru a vedea acea clădire construită”, povestește Beatrice Mahler.

„A fost multă emoție în Institutul Marius Nasta și cred că e o așteptare care, sper eu, să se încheie așa cum ne dorim și noi, cu condiții adecvate de tratament pentru pacienții noștri”, mărturisește managerul spitalului.

Sediul Zerlendi înainte de a fi închis pentru pacienți în anul 2020 / Captură video HotNews.ro

Noua clădire va deveni cel mai modern centru de tratare a tuberculozei din România, dar va păstra amprenta actualelor clădiri

Noul spital pentru pacienții cu tuberculoză va fi unul la cele mai înalte standarde, spune Beatrice Mahler, adăugând că, în acest moment, spitalele din România nu asigură sistemul de ventilație necesar unui spital de acest tip.

În plus, acest spital va fi un unul destinat exclusiv pacientului cu tuberculoză, în timp ce restul spitalelor în care sunt tratați astfel de pacienți în România sunt mixte, explică Beatrice Mahler: „În Institutul Marius Nasta am reușit să, pentru că avem structură pavilionară, am reușit acum de un an de zile să separăm, de 2 ani să separăm circuitele între tuberculoză și pneumologie. Dar marea majoritate a spitalelor au clădiri comune, doarhooluri diferite, ceea ce nu creează, cel puțin pe pacientul cu boală respiratorie cronică, condiții de control eficient al infecției. Vorbim totuși de boli diferite, așa cum am văzut în COVID, atunci când vorbim de o boală cu transmitere respiratorie, circuitele pe care circulă pacienții trebuie să fie complet diferite. Iar acest spital își dorește să acopere asistența pacientului cu tuberculoză nu doar de la nivelul Bucureștiului, ci dintr-o mare parte a țării.

Sediul Zerlendi înainte de a fi închis pentru pacienți în anul 2020 / Captură video HotNews.ro

Inclusiv secția de tuberculoză multidrog-rezistentă, care este găzduită în acest moment în sediul din Șoseaua Viilor al spitalului, se va muta tot în această clădire, pe un etaj complet separat, cu circuite separate.

Cu toate că va fi un centru de tratare a tuberculozei la cele mai înalte standarde, noua clădire va păstra amprenta actualelor clădiri Zerlendi, spune Beatrice Mahler: „Nivelul de înălțime va fi de subsol, parter, plus 3 etaje, tocmai pentru a respecta nivelul de înălțime al zonei. Și încercăm să respectăm amprenta la sol tocmai pentru a nu distruge vegetația care în acest moment există în curtea institutului.”

Practic, spune Beatrice Mahler, vor fi dărâmate clădirile vechi, iar pe amprenta acestor clădiri vor fi construite două noi clădiri unite printr-o pasarelă circulabilă la nivelul etajului 1: „Practic, aspectul clădirii, dacă ne uităm de sus, va fi ca o literă L. În zonă sunt case și copaci și pentru cî și parcul este foarte aproape, împreună cu arhitectul ne-am gândit să nu depășim nivelul de înălțime pe care îl are clădirea în acest moment decât foarte puțin, astfel încât clădirea pe care o construim să nu depășească vârfurile arborilor, tocmai pentru a păstra oarecum și aspectul acesta de clădire care are o istorie aparte pentru București”.