Premierul Starmer ia lecții de la Meloni în combaterea migrației, iar unii colegi laburiști sunt furioși: „De ce să te întâlnești cu o fascistă?”

Keir Starmer și partidul său laburist au fost aleși în iulie, cu un mandat de a schimba Marea Britanie după 14 ani de guverne conservatoare. Unul dintre primii săi pași în calitate de prim-ministru a fost o vizită la Roma, unde a ascultat sfaturi despre gestionarea migrației de la omoloaga sa Giorgia Meloni, o reprezentantă a dreptei, șefă a partidului postfascist Frații Italiei, scriu Politico și Associated Press. O dovadă a pragmatismului promis de Starmer, care irită însă unii colegi de stânga.

Prim-ministrul britanic și-a petrecut ziua de luni la Roma, căutând sfaturi pentru eforturile sale de a gestiona cea mai complicată problemă a noului său guvern – migrația ilegală peste Canalul Mânecii.

Starmer a lăudat-o pe Meloni, șefa unui partid cu care laburiștii au, cel puțin teoretic, diferențe ideologice serioase. „Ați făcut progrese remarcabile” în combaterea migrației, a declarat șeful guvernului britanic la o conferință de presă comună cu Meloni.

Starmer și un grup de înalți oficiali, inclusiv noul său șef pentru securitatea frontierelor, Martin Hewitt, au vizitat, de asemenea, un departament al Ministerului de Interne, aflat în centrul planurilor guvernului italian de abordare a migrației.

În cadrul conferinței de presă comune, Meloni a dezvăluit chiar că Starmer a fost „foarte interesat” de controversatul sistem italian de procesare a migranților în facilități din Albania.

În comentariile sale, Starmer s-a arătat mai degrabă interesat de felul în care Italia abordează fenomenul în țările de origine ale migranților, nu neapărat de politica mai controversată din Albania, care urmează să intre în vigoare în scurt timp.

Indiferent de specificul acestor politici însă, Marea Britanie este în continuare interesată de ceea ce a făcut Italia – după ce sosirile de migranți ilegali pe mare în Italia au scăzut cu peste 60% în acest an, scrie Politico.

Lucru acesta nu pare să fi convenit unor laburiști.

„De ce se întâlnește Starmer cu prim-ministra italiană Giorgia Meloni, o fascistă adevărată, pentru a discuta despre imigrație? Ce speră el să învețe de la ea?”, a scris pe X, fostul Twitter, Diane Abbott, o deputată laburistă cu vechime în partid .

Un alt deputat laburist, Kim Johnson, a adăugat, pentru ziarul The Guardian, că este „deranjant” să vadă că Starmer încearcă să ia lecții din Italia. Iar o altă deputată laburistă, Nadia Whittome, a scris la rândul ei pe Twitter că laburiștii ar trebui să construiască în schimb „un sistem de azil și imigrație care să aibă în centrul său compasiunea”.

Un guvern al pragmatismului

Starmer și oficialii guvernamentali au vorbit în schimb despre importanța pragmatismului și despre dorința lor de a căuta răspunsuri oriunde și de la oricine cu privire la probleme atât de grave precum migrația transfrontalieră.

„Acesta este un guvern al pragmatismului”, a declarat un oficial guvernamental care a vorbit sub anonimat cu Politico. „Numai prin colaborarea cu aliații și partenerii noștri putem aprofunda cooperarea privind provocările comune”, a spus acesta.

Pentru guvernul de la Londra, problema migrației are nevoie rapidă de soluții. Peste 23.000 de persoane au traversat Canalul Mânecii până în prezent în acest an, conform cifrelor Ministerului de Interne, iar 45 au murit în 2024 în timpul traversării.

Dincolo de promisiunea de a renunța la politica de deportare a solicitanților de azil în Rwanda – propusă de precedentul guvern – Partidul Laburist nu a prezentat încă elementele-cheie ale planului său de combatere a migrației, cu excepția angajamentului vag de a „zdrobi bandele (de traficanți de persoane)” care transportă solicitanții de azil peste Canalul Mânecii.

Iar chestiunea rămâne un subiect major pentru alegători, Partidul populist de dreapta Reform U.K. condus de Nigel Farage susține o acțiune mai radicală, și potențial mai puțin umană, privind migrația peste Canalul Mânecii și se situează în prezent la aproximativ 20% în sondaje – deși sistemul electoral nu îl avantajează.

Strategia Italiei

Guvernul Meloni se poate lăuda că a reușit să reducă semnificativ sosirile ilegale de migranți, deși strategia sa a atras critici din partea activiștilor și a opoziției.

Organizațiile umanitare au comparat centrele de detenție cu controversatul lagăr de la Guantanamo Bay, folosit de guvernul Statelor Unite pentru a întemnița și tortura opozanți în războiul împotriva terorismului, și au avertizat UE să nu urmeze modelul Italiei.

Sosirea lui Starmer în Italia a avut loc la doar câteva ore după ce procurorii au cerut o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru vicepremierul Matteo Salvini, pentru că ar fi ținut ostatici migranți la bordul unei nave de salvare a unui ONG în 2019 și ar fi refuzat să le permită debarcarea.

Meloni și alți membri ai guvernului său l-au apărat pe Salvini, atacându-i pe procurori. Nu ar fi prima ciocnire a politicienilor cu sistemul judiciar.

Guvernul a intrat anterior în conflict cu judecătorii din cauza refuzului acestora de a pune în aplicare detenția automată pentru migranții ilegali.

Asociația Națională a Judecătorilor și Procurorilor a declarat că atacurile guvernului au fost „o încălcare deschisă a principiului separării puterilor, au ignorat regulile care guvernează procesele, subminând încrederea în instituțiile democratice și punând o presiune nejustificată asupra judecătorilor”.

În acest context, unii observatori italieni și-au exprimat surprinderea că Starmer a fost dornic să învețe de la Italia. Cotidianul italian La Repubblica a întrebat: „Este într-adevăr Italia modelul?”, numindu-i pe Meloni și Starmer un „cuplul ciudat”.

Observațiile lui Starmer

Cu toate acestea, în comentariile sale de luni, Starmer a lăudat strategia centrală a lui Meloni în reducerea sosirii migranților, care se bazează pe finanțarea Tunisiei și a Libiei pentru a bloca plecările migranților.

„Prevenirea plecării oamenilor din țara lor în primul rând este mult mai bună decât încercarea de a face față celor care au ajuns în oricare dintre țările noastre, așa că am fost foarte interesat de acest lucru”, a spus Starmer. „(Acordurile) par să fi avut un efect destul de profund”, a spus el.

Anul trecut, Meloni a fost forța din spatele unei înțelegeri între Uniunea Europeană și Tunisia în acest sens, în ciuda derapajului autoritar al guvernului tunisian.

Organizațiile pentru drepturile omului spun că acest sprijin este ilegal, citând încălcări documentate ale drepturilor omului în timpul interceptărilor violente pe mare și după debarcarea în Tunisia.

Interesul exprimat de Starmer față de planul Italiei de a externaliza centrele de procesare a migranților către Albania este, de asemenea, de natură să stârnească controverse.

După îndelungi întârzieri, planul este așteptat să devină operațional în câteva săptămâni.

În ciuda asigurărilor că minorii și persoanele vulnerabile, inclusiv victimele traficului de persoane, nu vor fi trimise în Albania, organizațiile pentru drepturile omului susțin că aceste grupuri ar putea ajunge acolo, deoarece selecția va fi foarte rapidă, urmând să fie finalizată pe mare, înainte ca aceștia să intre în apele UE și să obțină dreptul de a solicita azil în UE.

De asemenea, grupurile pentru drepturile omului au calificat acordul drept „dezumanizant” și „ilegal”, avertizând că redirecționarea migranților către o locație extrateritorială, condusă de contractori privați, va permite încălcările drepturilor fundamentale.