Premiile Ig Nobel 2014: De ce alunecam pe banane, ce se intampla in creierul oamenilor atunci cand vad fata lui Iisus pe feliile de paine prajita si cum reactioneaza renii cand vad oamenii deghizati in ursi polari

Cercetarea care a investigat de ce sunt bananele alunecoase atunci cand calcam pe ele a castigat unul dintre premiile Ig Nobel la editia de anul acesta. Premiile Ig Nobel sunt distinctii acordate in mod traditional celor mai trasnite, ciudate sau inutile studii si realizari stiintifice. Festivitatea de decernare a premiilor a avut loc la Universitatea Harvard.

Echipa japoneza a lui Kiyoshi Mabuchi a masurat frecarea cojii de banana in laborator si a aratat de ce coaja de mar sau cea de portocala nu sunt chiar atat de periculoase.

Grupul de la Universitatea Kitasato a primit premiul Ig Nobel pentru fizica.

Oamenii de stiinta japonezi sunt interesati sa observe cum frecarea si lubrifierea afecteaza miscarea membrelor noastre.

Gelurile polizaharide foliculare, care ofera bananei proprietatile alunecoase, se regasesc si in membranele care unesc oasele.

„Acest concept va ajuta la crearea unei proeteze”, a declarat Kiyoshi Mabuchi pentru BBC News.

Astfel, chiar daca premiile pot parea ridicole la inceput, aceasta pot avea si o utilitate practica.

O alta cercetare invingatoare la editia de anul acesta a premiilor Ig Nobel a fost cea care a examinat creierele persoanelor care vad fata lui Iisus si alte figuri in feliile de paine prajita. Lucrarea a castigat Premiul Ig Nobel pentru neurostiinta.

Kang Lee de la Universitatea din Toronto si colegii sai le-au aratat subiectilor imagini cu „zgomot”, precum petele care apareau pe televizoarele vechi, pentru a observa ce modele identifica acestia.

Tendinta de a vedea ordine in dezordine, precum un chip in zonele carbonizate ale unei felii de paine, este un fenomen bine-cunoscut numit pareidolie.

Folosind imagistica prin rezonanta magnetica, Lee si echipa sa au observat ca unele parti ale creierului se aprind atunci cand persoana in cauza vede fete inexistente la fel cum se aprind atunci cand aceasta vede persoane reale.

„Fata pe care o veti vedea este determinata de asteptarile sau convingerile personale”, a explicat autorul studiului.

„Deci, de exemplu, budistii s-ar putea sa nu il vada pe IIsus pe painea prajita, ci pe Buddha”, a adaugat acesta.

Aceasta este a 24-a editie a premiilor Ig Nobel.

Marc Abrahams, editor al Annals of Improbable Research, a spus ca acum oamenii de stiinta efectueaza studii tinand cont si de Premiile Ig Nobel.

„Primim aproximativ 9000 de nominalizari pe an. Aproximativ 10-20% sunt auto-nominalizari, dar acestea nu castiga aproape niciodata. Asta se intampla pentru ca ei incearca doar sa fie amuzanti. Dar, cei care castiga poate nu isi pun aceasta problema de la inceput si realizeaza de abia mai tarziu ca lucrarea lor este oarecum amuzanta”, a explicat acesta.

• Lista castigatorilor Premiilor Ig Nobel de anul acesta:

FIZICA

Kiyoshi Mabuchi de la Universitatea Kitasato, Japonia, si colegii sai: Pentru masurarea fortei frecarii dintre un pantof si o coaja de banana si intre o coaja de banana si podea, atunci cand o persoana calca pe o coaja de banana de pe podea.

NEUROSTIINTA

Kang Lee de la Universitatea din Toronto, Canda, si colegii sai: Pentru incercarea de a intelege ce se intampla in creierele oamenilor atunci cand acestia vad fata lui Iisus pe feliile de paine prajita.

PSIHOLOGIE

Peter Jonason de la Universitatea de Vest din Sydney, si colegii sai: Pentru acumularea dovezilor care atesta ca oamenii care stau treji pana tarziu sunt, in medie, mult mai auto-admirativi, mai manipulativi si mai psihopati decat persoanele care, in mod obisnuit, se trezesc de dimineata.

SANATATE PUBLICA

Jaroslav Flegr de la Universitatea Charles, Cehia, si colegii sai: Pentru ca au investigat daca este periculos, din punct de vedere mental, ca o fiinta umana sa detina o pisica.

BIOLOGIE

Vlastimil Hart de la Universitatea de Stiinte ale Vietii, Cehia, si colegii sai: Pentru ca au documentat faptul ca atunci cand cainii defeca si urineaza prefera sa isi alinieze axa corpului cu liniile de camp geomagnetic ale Pamantului.

ARTA

Marina de Tommaso, de la Universitatea din Bari, Italia, si colegii sai: pentru ca au masurat durerea relativa pe care persoanele care se uita la o pictura urata o resimt, atunci cand sunt impuscati in mana cu un raza unui laser puternic. Echipa de cercetatori a comparat cantitatea de durere pe care o resimte aceasta categorie de persoane fata de cele care privesc o pictura frumoasa.

ECONOMIE

Institutul National de Statistica din Italia: Pentru ca a dus la indeplinire cu mandrie mandatul Uniunii Europene, dat fiecarui stat, de a sustine economia prin includerea veniturilor din prostitutie, vanzari de droguri ilegale, a contrabandei, precum si toate celelalte tranzactii financiare ilegale dintre participantii doritori.

MEDICINA

Ian Humphreys de la Michigan State University, SUA, si colegii sai: Pentru tratarea sangerarilor nazale „incontrolabile”, folosind metoda „infasurarii nasului cu benzi din carne de porc”.

STIINTA ARCTICA

Eigil Reimers de la Universitatea din Oslo, Norvegia, si colegii sai: Pentru testarea modului in care renii reactioneaza atunci cand vad oamenii deghizati in ursi polari.

NUTRITIE

Raquel Rubio de la IRTA, Spania, si colegii: Pentru studiul lor, intitulat „Characterization of Lactic Acid Bacteria Isolated from Infant Faeces as Potential Probiotic Starter Cultures for Fermented Sausages”