Preşedintele CNAS: Unul din patru români a beneficiat, în 2022, de un antibiotic decontat / Rafila: Antibioticele ar trebui prescrise doar când e necesar
Unul din patru români a beneficiat, în 2022, de un antibiotic decontat, a declarat marți preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Andrei Baciu.El a arătat că în sezonul rece creşte consumul de antibiotice, iar România se află pe locul trei la nivel european în ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene. La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a atras, marţi, atenţia asupra pericolului rezistenţei la antibiotice a infecţiilor cu bacterii, arătând că acestea trebuie prescrise doar când este necesar şi trebuie luate în doza potrivită.
„Aveţi idee care este consumul de antibiotice pe reţete decontate şi prescrise pentru asiguraţi? (…) 4,2 milioane de români. (…) Unul din patru români care au consumat un antibiotic rambursat. Mai sunt reţetele simple şi mai sunt cele din farmaciile cu circuit închis din spitale. Suplimentar, vorbim despre toate acele antibiotice existente, dar care nu fac parte dintr-un program de decontare”, a declarat Andrei Baciu marţi, la conferinţa „Împreună pentru prevenirea şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene. Cum tratăm corect virozele şi răcelile de sezon? Ghiduri de bună practică”, potrivit Agerpres.
Preşedintele CNAS a subliniat importanţa activităţilor de comunicare pe tema utilizării antibioticelor: „Este esenţial să sporim, în primul rând, ori de câte ori se poate, astfel de acţiuni, care sporesc nivelul de cunoştinţe şi înţelegere al oamenilor, indiferent de postura în care se află, cu privire la un lucru care pare relativ simplu şi lipsit de risc. Ce mare lucru să iei un antibiotic? Complet fals şi cred că este datoria noastră, a tuturor, să insistăm cât de mult se poate pe acest lucru.”
Alexandru Rafila: Antibioticele trebuie prescrise doar când e necesar
La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a atras, marţi, atenţia asupra pericolului rezistenţei la antibiotice a infecţiilor cu bacterii, arătând că acestea trebuie prescrise doar când este necesar şi trebuie luate în doza potrivită.
„Pericolul pentru următorii 20-30 de ani este tot mai mare, pentru că ne va aduce în epoca preantibiotică. Ce înseamnă asta? Înseamnă că infecţiile banale cu bacterii (…), pe care le tratăm cu uşurinţă, făcând un tratament de cinci zile, de exemplu, cu un antibiotic banal, s-ar putea să devină infecţii ameninţătoare de viaţă, pentru care nu avem tratament. (…). Nu avem decât două soluţii să menţinem lucrurile astea sub control. În primul rând, să prescriem antibiotice doar atunci când este necesar şi să le şi luăm (…) într-un mod corect, adică antibioticul potrivit, pentru infecţia potrivită, în doza potrivită şi cu durata de tratament potrivită”, a spus Rafila, marţi, la conferinţa „Împreună pentru prevenirea şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene. Cum tratăm corect virozele şi răcelile de sezon? Ghiduri de bună practică”.
El a subliniat importanţa educării populaţiei pe tema utilizării de antibiotice: „Educarea profesioniştilor trebuie să fie dublată de educarea publicului şi nu în ultimul rând, de educarea celor care eliberează antibiotice în farmacii. Sigur că antibioticele se eliberează pe bază de prescripţie. Există, să spunem, o mică portiţă. Pot să eliberez fără prescripţie, pentru 48 de ore, antibiotic într-o situaţie de urgenţă. Nu are cine să-ţi dea prescripţia. Sunt astfel de situaţii. (…) Ieri am discutat cu cei de la Direcţia Farmaceutică să găsim o soluţie, încât nu să excludem această posibilitate, dar să eliminăm posibilitatea ca ea să fie repetată, pentru că, dacă merge cineva la zece farmacii şi ia pentru 48 de ore antibiotic, o să aibă un tratament pentru zece zile şi să excludem această posibilitate sau să o facem oricum mult mai dificilă”, a declarat ministrul Sănătății.
Potrivit lui Alexandru Rafila, capacitatea bacteriilor de a se adapta la antibiotice este „extraordinar de mare”, iar jumătate din consumul de astfel de medicamente la nivel global este în sectorul veterinar. Consumarea produselor în care au fost introduse antibiotice generează rezistenţă la acestea, a subliniat demnitarul. Mai mult, el a atras atenţia că trebuie monitorizate bacteriile care există în mediu, în ape reziduale, de exemplu, şi profilul lor de rezistenţă.
Foto: Dreamstime.com.