Președintele Nicușor Dan, criticat de un doctorand român la reputata facultate Heidelberg. „Domnul Nicușor Dan vrea să meargă prea departe cu aceste chichițe” 

Cea mai recentă ieșire publică, de la conferința de presă de luni de la Cotroceni, i-a adus șefului statului observații despre felul în care „ce a făcut președintele se aliniază, fie intenționat sau nu cu valorile și discursul extremist care au fost prezente în România”.

„Călin Georgescu. Potra și ceilalți n-au apărut din neant”, spune istoricul Emanuel Grec, doctorand în istorie la Universitatea din Heidelberg, Germania, într-un interviu publicat de SpotMedia.

Totul a pornit de la explicațiile președintelui Nicușor Dan. Șeful statului a spus luni, la Cotroceni, că există chestiuni „extrem de neclare” la legea care vizează interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legionar. El a dat exemplu o asociație din Făgăraș care promovează rezistența anticomunistă din munții Făgăraș în rândul căreia sunt persoane care au făcut parte din mișcarea legionară.

„Această asociație are sau nu caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Legea spune că dacă faci o organizație cu caracter legionar trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie foarte clară”, a spus Nicușor Dan.

Istoricul Emanuel Grec consideră grave declarațiile președintelui.

„Spune că încalcă libertăți fundamentale precum libertatea de exprimare, un lucru pe care l-au spus și partidele AUR, POT și alții care au făcut contestație, practic a sugerat că simbolurile extremist trebuie analizate în funcție de o concentrație de conținut”, spune Emanuel Grec, în interviul SpotMedia.

„Genul acesta de a contesta, venind de la președintele României, poate să constituie o formă gravă de relativizare a fascismului românesc, a legionarismului”, mai spune istoricul.

Istoricul apreciază că nu e nevoie ca legea să definească exhaustiv ce e acela un legionar și consideră că problema în sine nu e legea, ci aplicarea ei.

„Ce face președintele se aliniază cu valorile și discursul extremist”

„Există multiple cazuri documentate și de Institutul Wiesel și de alții, de manifestări publice cu caracter legionar sau antisemit, care au fost ignorate. Adică problemele care au dus la Călin Georgescu. Potra și ceilalți n-au apărut din neant. Lucrurile astea există de mult, există dinainte de 2002 și după 2002”, mai spune istoricul.

„Domnul Nicușor Dan vrea să meargă prea departe cu aceste chichițe, dacă vreți legislative. Și nu cred că o face pentru că vrea claritatea legii, ci pentru că în spate stau motive ce țin de înțelegerea istorică și, practic, ce face președintele se aliniază, fie intenționat sau nu cu valorile și discursul extremist care au fost prezente în România. Adică a fost lăudat și de liderii actualei mișcări legionare, că există o instituție care se numește Mișcarea Legionară”, conchide Emanuel Grec.

Legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, atacată de Nicușor Dan la CCR

Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Legea mai fusese atacată la CCR de AUR, POT și SOS, fără succes.

Președintele a invocat în sesizarea la CCR lipsa de claritate a legii în definirea noțiunilor de „legionar” sau „fascist” care ar lasa loc de „interpretări arbitrare ce pot duce la abuzuri”. Totodată, Nicușor Dan a enunțat o posibilă restrângere a libertății de exprimare, a dreptului la informare și a accesului la cultură în absența unor definiții clare.

Inițiatorul legii, deputatul Silviu Vexler, liderul Comunităților Evreiești în Parlament, i-a returnat președintelui în semn de protest Ordinul Național pentru Merit, iar unii istorici și cercetători au declarat gestul lui Nicușor Dan „de neînțeles”.