Președinții Curților de Apel din România semnează un apel public în care denunță „campania agresivă pornită împotriva magistraților sub pretextul reformei pensiilor de serviciu”

Apelul comun cere tuturor actorilor împlicația în discuțiile despre pensiile magistraților să oprească „campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor”. El este semnat de președinții tuturor celor 15 Curți de Apel civile din țară și de cel al Curții Militare.

Președinții instanțelor denunță „campania agresivă pornită împotriva magistraților sub pretextul “reformei” pensiilor de serviciu” despre care afirmă că are „scopul vădit de a afecta forța puterii judecătorești în raporturile sale cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă”.

„Dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte și etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă față de sistemul judiciar”, se menționează în apelul publicat pe paginile de Facebook ale instanțelor.

Actuala dezbatere nu este despre reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene, consideră judecătorii care spun că discuțiile au ca obiectiv „timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție”.

„O justiție slăbită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur și simplu abjecți, folosiți inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună și ostilizarea populație nu profită cetățeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuși devine slab și vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată”, se menționează în apel.

Magistrații mai acuză că accesul cetățenilor la justiție pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în fața instanțelor de fond și sufocarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin sute de cereri de pronunțare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze.

„În momente dificile, când drepturile cetățenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătorești sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenți de Guvern și nu sunt țintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora”, precizează judecătorii.

„Reforma pensiilor, doar un pretext”

Magistrații acuză folosirea unor afirmații false drept pretext pentru această dezbatere publică. „Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, și anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milione de Euro, fonduri europene. Această afirmație este însă falsă!”, se menționează în apel.

În realitate, spun judecătorii, „suspendarea fondurilor a fost consecința pronunțării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară modificarea legii atât în acord cu decizia Curții Constituționale, cât și cu cerințele Comisiei în ceea ce privește cuantumul pensiilor în plată”.

„Subliniem faptul că reforma privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a crește etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizației”, atrag atenția președinții Curților de Apel.

„Nu sunt o invenție românescă”

Ei arată către practicile altor instanțe europene pentru a motiva necesitarea pensiilor de serviciu.

„Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenție românescă, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabilește că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independența justiției sub componenta sa financiară”.

Dacă guvernul va merge mai departe cu proiectul de modificare a pensiilor magistraților, atunci va încălca jurisprudența recentă a Curții Constituționale. „Într-un moment în care statul de drept are nevoie de consolidare și de încredere publică, retorica de tip conflictual și decredibilizarea sistematică a justiției nu fac decât să slăbească instituțiile, afectând grav încrederea cetățenilor în actul de justiție”, potrivit magistraților.

În final, ei solicită „tuturor actorilor implicați să înceteze campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor, care își exercită misiunea în condiții de muncă adesea excesive, cu resurse insuficiente și presiuni constante, dar cu loialitate față de lege și Constituție”.

Câți magistrați beneficiază de pensii

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu, așa numitele „pensii speciale”, depășește 11.637, iar cei mai mulți – peste 5.624 – sunt magistrați, arată datele centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie de serviciu a acestora este de 25.214 lei / brut (peste 5.000 de euro). Suma e de peste 9 ori mai mare decât pensia medie naţională, în cuantum de aproximativ 2.800 de lei.

Legea care a introdus pensiile de serviciu pentru magistrați a fost adoptată în 1997. La momentul adoptării, pensia era gândită ca o garanție a independenței magistraților, un mecanism menit să-i protejeze de influențe externe și corupție. La acea dată, salariile din magistratură erau modeste. Legea oferea o compensație: o pensie calculată în funcție de ultimul salariu, și nu de contribuții. Legea a fost susținută politic ca parte din pachetul de reforme necesar pentru aderarea la UE.

Ulterior, actul normativ a fost modificat de mai multe ori: baza de calcul a inclus și sporurile, s-a menținut posibilitatea pensionării anticipate, iar valoarea pensiilor a crescut considerabil.

Proiectul propus de Ilie Bolojan prevede ca vârsta de pensionare să crească la 65 de ani pentru magistrați, urmând să crească și vechimea, de la 25 la 35 de ani, de la care pot ieși la pensie. De asemenea, pensia magistraților ar urma să fie maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este acum.

Șefa CSM a spus că pensiile de 11.000 de lei sunt mici

Președinta CSM, Elena Costache, a spus într-un interviu difuzat sâmbătă de Digi24 că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este insuficientă și că independența magistraților depinde de bani.

Întrebată dacă consideră 70% din ultimul salariu net ca fiind o sumă mică, Elena Costache și-a asumat un „răspuns direct”. „Ar trebui să fac un calcul exact, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin”, a spus Elena Costache.