Presiunea academică poate duce la creșterea cazurilor de burnout, anxietate și depresie în rândul elevilor. Zece factori care contribuie la aceste riscuri
Peste 500.000 de elevi de clasa a VIII-a și peste 134.000 de elevi de clasa a XII-a susțin în această vară examenele de Evaluare Națională sau Bacalaureat. Elevii trec printr-o serie de probe care au rolul de a-i maturiza, dar care, în același timp, le testează limitele emoționale. Aceștia pot deveni ușor victime ale unor afecțiuni grave precum burnout, tulburări de anxietate sau depresie.
Pentru mulți dintre elevi, dincolo de nevoia sau dorința de a obține o medie cât mai mare, apare și un sentiment acut de stres generat de așteptările din jurul lor. Iar, de multe ori, aceste așteptări vin chiar de la oamenii cei mai apropiați – părinții, prieteni sau profesori. În unele cazuri vorbim de familia extinsă sau de cercul social.
Pentru un elev de 13-14 ani sau 17-18 ani, această stare de stres prelungit, combinată cu necunoașterea procesului, incertitudine și așteptarea celor din jur de a reuși se transformă în ceea ce se numește presiune academică.
Din păcate, stresul și presiunea academică pot duce la o adevărată epidemie de burnout în rândul elevilor din ani terminali. În plus, aceștia sunt expuși pericolului de a dezvolta episoade acute de anxietate, iar în cazurile cele mai severe, pot duce la depresie. Acestă din urmă afecțiune este una care se manifestă uneori fără semne vizibile, dar care, netratată poate avea consecințe dintre cele mai grave. De aceea, în această perioadă, este extrem de important ca părinții care sesizează astfel de manifestări să îi ducă pe copii la o evaluare specializată la timpul potrivit!
O analiză amplă realizată de UCL – University College London pe rezultatele a 52 de studii efectuate global asupra elevilor în perioada 1991-2022 arată efectele adverse ale presiunii academice. Astfel, în 48 dintre cele 52 de studii s-a dovedit existența unei legături clare între presiunea academică și tulburările de anxietate și depresie. Autorii analizei arată că în 17 din 19 studii a reieșit o asociere a stresului academic cu manifestări depresive, în 5 din 6 studii cu anxietatea, iar în 4 din 5 studii chiar cu intenții suicidale. Aceste efecte apar frecvent pe tot parcursul anului școlar la elevii din ani terminali și cresc exponențial pe măsură ce se apropie perioada examenelor.
Bogdan Stoian, psiholog clinician, director al Clinicii Senex, a identificat 10 motive care contribuie semnificativ la creșterea presiunii academice asupra elevilor care urmează să treacă prin procesul de examinare. Din păcate, pentru unii dintre absolvenții de gimnaziu sau liceu, presiunea academică excesivă poate duce la un blocaj mental și emoțional ce pot avea efectele menționate mai sus.
Iată, așadar, 10 motive care duc la creșterea presiunii academice asupra elevilor:
1.Așteptările părinților
Este unul dintre factorii majori de stres care au efecte nefaste asupra elevilor în general și, cu atât mai mult, înaintea unui examen important. De multe ori părinții stabilesc ștacheta la care trebuie să se ridice copilul sau chiar traiectoria de urmat, fără să țină neapărat cont de dorința acestuia. „Tradiția” de familie (tata/mama este medic – copilul trebuie să fie la fel) poate devia elevul de la manifestarea propriului interes față de o carieră sau alta și poate determina sentimente adverse și o repulsie la adresa părinților sau chiar a domeniului respectiv
2.Cercul social și validarea grupului
Colegii și prietenii reprezintă puncte majore de reper pentru elevi pentru că fac parte din același cerc social. Presiunea academică poate crește atunci când elevul nu vrea să aibă mai puțin succes decât aceștia sau alege să urmeze o anumită traiectorie doar pentru că asta fac colegii și prietenii cei mai apropiați și vrea astfel să fie obțină validarea grupului
3.Perspectiva unui eșec
Elevii nu sunt învățați că eșecul face parte dintr-o dezvoltare ulterioară și de aceea, de multe ori, percep eșecul ca pe o fatalitate. Își doresc să reușească sub orice formă astfel că presiunea crește pentru a nu rata un moment pe care îl consideră esențial în viață. Aici apare adesea și sentimentul de frică – față de rezultat, dar și față de părinți/familie/profesori
4.Presiunea dată de trenduri
Pentru elevii din noile generații, modelele de urmat provin dintr-o varietate mai mare de sfere, în principal din cele la care au acces facil. Social media și mediul online au o influență mai mare asupra perspectivei de viață sau așteptărilor pe care le au tinerii din actuala generație față de cele precedente astfel încă aceștia aleg să urmeze un trend, mai degrabă decât ceea ce li se potrivește din punct de vedere al abilităților și competențelor
5.Nevoia de statut social
Unii dintre elevi aleg să urmeze o carieră care speră că le va conferi ulterior un statut social aparte și merg spre domenii precum Medicină, Drept sau Inginerie, deși nu au o atracție spre astfel de cariere. Astfel, pun presiune să obțină admiterea și ulterior calificarea în domeniu pentru a se alipi unui titlu sau unei distincții ce, din păcate, nu îi reprezintă
6.Nevoia de a-și impresiona părinții
Când vine vorba despre un examen major, așa cum sunt cele de clasa a VIII-a și a XII-a, media finală ridicată și admiterea la un liceu sau facultate de prestigiu poate reprezenta pentru elevi o bună oportunitate de a „crește” în ochii părinților. Acest lucru se întâmplă mai des în cazul copiiilor care nu primesc prea des validarea muncii și a activității școlare. Elevii își doresc să impresioneze și astfel generează un stres exagerat
7.Presiunea economică
Obținerea unui loc la buget la facultate în condițiile unor venituri mai modeste ale părinților poate reprezenta un factor de presiune ridicată asupra unui elev de liceu. Dacă acesta știe că părinții nu își permit să susțină financiar studiile „cu plată” va fi supus unui stres suplimentar pentru a obține o notă mare
8.Nevoia de securitate
În principal cea economică este cea care pune o presiune mai mare pe elevi. Copiii știu că dacă vor obține o medie mare au șanse să studieze și ulterior să lucreze într-un domeniu care să le aducă venituri suficiente astfel încât să nu aibă sentimentul de nesiguranță. În același timp, însă, nu iau în considerare posibilele modificări ale trendurilor pe piața muncii sau schimbări majore de meserii (vezi modul în care Inteligența Artificială va impacta actuala piață a muncii și unele meserii)
9.Un examen, o șansă unică
Din păcate, mulți dintre elevi sunt învățați și sfătuiți să perceapă aceste examene, în special cel de Bacalaureat, ca pe un test al maturității. În mintea unora dintre ei apare ideea de „acum ori niciodată” sau „o șansă unică“ sau „nu e loc de greșeală“. În schimb, aceștia nu iau în calcul ideea unei viitoare reconversii profesionale dacă succesul nu vine conform așteptărilor. Astfel, pentru mulți dintre ei este de neconceput să nu ia examentul pentru că li se inoculează ideea că vor pierde “trenul”
10.Presiunea programului
Atât pentru elevii de gimnaziu, cât și pentru cei de liceu, perioada premergătoare examenelor este extrem de încărcată. Studiul la școală, individual sau cu meditatori face ca programul zilnic să fie extrem de încărcat, iar un elev să studieze chiar și 12 ore pe zi. În plus, nivelul foarte mare de informații care trebuie asimilate poate duce la un blocaj mental și apariția sentimentului de „burnout mental”. Astfel, elevii resimt un stres exagerat sub forma unor atacuri de panică generate de lipsa capacității de a mai asimila.
„Indiferent de motivele care generează această presiune academică, este foarte important că părinții, prietenii sau personalul calificat (psiholog, psihoterapeut) să discute cu elevul respectiv, să le asculte dorințele, să le descopere neliniștile și să le ofere sprijinul. În caz contrar există riscul major ca elevul să treacă printr-o experiență traumatică greu de remediat pe viitor. Este un semnal clar de alarmă care trebuie să îi facă pe părinți să apeleze la ajutor specializat. Uneori nu ne dăm seama de probleme decât atunci când este prea târziu, iar o evaluare făcută la timp poate chiar salva vieți”, consideră psihologul Bogdan Stoian
Burnout-ul academic poate duce la incapacitatea de a mai asimila informații
Nu în ultimul rând, presiunea academică poate să apară punctual și din alte motive, cum ar fi o relație personală (ex: prietena mea merge la Informatică, mă duc și eu cu ea / prietenul meu va studia la Cluj-Napoca, mă mut și eu acolo) sau de lipsa definirii proprieri personalități – elevii care spun că nu știu ce vor și ce le place.
N.Red: Bogdan Stoian este psiholog clinician, manager al Clinicii Senex, absolvent al Facultății de Psihologie, dublu masterand în Psihologie Clinică și Tehnici de Comunicare și Influență Socială.
INTERVIURILE HotNews.ro