Press report: ​Locuitorii unei comune vor să-l alunge pe un consătean ajuns loto-milionar: „Noi muncim, nu jucăm la pariuri”. CNAIR a cârpit cu prăjini un pod din Vrancea care stă să cadă. Primar din Bihor și-a „monitorizat” viceprimarul: lucrează mai puțin de 4 ore pe zi

Locuitorii unei comune vor să-l alunge pe un consătean ajuns loto-milionar: „Noi muncim, nu jucăm la pariuri” ●CNAIR a cârpit cu prăjini un pod din Vrancea, care stă să cadă ●​Suporterii arată spre Meszar: nu i-a cerut nimeni să mute UTA în Ungaria ●Un primar din Bihor și-a „monitorizat” viceprimarul și susține că acesta stă mai puțin de 4 ore pe zi în Primărie, din care 24 de minute la țigară ●O multinaţională cu afaceri în Iaşi şi-ar fi trecut cheltuieli cu cântec în contabilitate, ca să-şi diminueze profitul. Proces la Înalta Curte ●Viața în blocuri renovate, care riscă să se prăbușească la cutremur ●Un parlamentar român susține că ar trebui mai multe săli de jocuri de noroc pentru că „ar ajuta economia”

Locuitorii unei comune vor să-l alunge de acolo pe un consătean ajuns loto-milionar: „Noi muncim, nu jucăm la pariuri”

Este forfotă mare la 30 și ceva de kilometri de reședința de județ, oamenii ieșind deja pe ulițe și pe străzile asfaltate pentru a protesta. „Afară cu milionarul din Pechea!”, „Nu avem nevoie de îmbogățiți la jocurile de noroc” sau „Noi muncim, nu jucăm la pariuri” sunt doar câteva dintre lozincile afișate de oamenii obișnuiți. Unul dintre ei, nea Petrică, ne-a spus-o direct: „Pechea a devenit cunoscută doar prin boxeri și prin câțiva privatizați care abia își mai aduc aminte de comună, dar nu prin milionari la loto care sigur se vor face că nu ne cunosc. Noi suntem cu Lucian Bute și cu ceilalți boxeri. Atât!” Este o mișcare fără precedent în această zonă a României.

Să fie invidie pură la mijloc? Tanti Lenuța, care stă mai la vale de spitalul din Pechea, spune că nu neapărat: „Ce exemplu le dă milionarul ăsta la tinerii noștri? Că din loto sau păcănele devii om bogat, aranjat la casa ta? Nu este normal, noi ne facem viitorul doar prin sudoarea frunții, scrie Viața Liberă.

CNAIR a cârpit cu prăjini un pod din Vrancea, care stă să cadă

Podul de la Jitia, pe Drumul Național 2N în Vrancea, este în pericol de prăbușire, imagini cu surparea rampei podului și starea avansată de degradare a podului din administrarea CNAIR fiind publicate în presa locală.

DN2 N se desprinde din DN 2 (E 85) București-Buzău-Focșani și este în administrarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Buzău (DRDP Buzău), Regională înființată în 2022 care a preluat șosele de la DRDP București, Constanța și Iași.

Mai multe Drumuri Naționale secundare din județul Vrancea au fost transferate de la Consiliul Județean Vrancea la CNAIR (pe atunci AND și CNADNR), însă Ministerul Transporturilor, prin CNAIR nu a făcut investițiile necesare pentru întreținerea, consolidarea și modernizarea acestor șosele, scrie PressHub.

​Suporterii arată spre Meszar: nu i-a cerut nimeni să mute UTA în Ungaria

Asociația Suporter Club UTA (SCU) respinge vehement afirmațiile deplasate ale domnului Alexandru Meszar, potrivit cărora fanii îi cer acestuia să dezafilieze echipa de la Federația Română de Fotbal și să o mute în campionatul maghiar.

„Astfel, constatăm că ne aflăm în fața unui nou derapaj al celui care conduce UTA, fără a avea vreo funcție oficială în cadrul clubului. Da, suntem de acord cu ideea că UTA a fost dezavantajată destul de clar la anumite partide, chiar destul de grav la partida de la Cluj, însă în același timp trebuie să vedem și dincolo de „perdeaua de fum” lansată de Alexandru Meszar.

Nu putem și nu trebuie să trecem cu vederea faptul că UTA se află în acest impas, stagnând de luni de zile pe o poziție direct retrogradabilă, tocmai din cauza deciziilor proaste luate de conducere, adică de Alexandru Meszar. Este greșit să punem situația clubului exclusiv pe seama arbitrajelor, când vedem cu toții că principalele cauze sunt legate de incompetență”, scrie Arad24.net.

Un primar din Bihor și-a „monitorizat” viceprimarul și susține că acesta stă mai puțin de 4 ore pe zi în Primărie, din care 24 de minute la țigară

Primarul independent al municipiului Marghita, Marcel Sas Adăscăliții, a dezvăluit că l-a monitorizat atât în 2021, cât și în 2022 pe viceprimarul Demian Zsolt de la UDMR, cu care are dispute dese.

Viceprimarul a fost urmărit – spune Sas Adăscăliții – cu ajutorul camerelor de supraveghere de la punctele de acces în Primărie, iar rezultatul este că Demian ar fi stat mai puțin de 4 ore pe zi în instituție. Primarul a socotit până și pauzele de țigară ale adjunctului său, susținând că acestea i-au răpit în medie 24 de minute / zi.

Primarul Marghitei i-a transmis, în primul rând, viceprimarului că datorează 27.000 de lei municipiului. În trecut, Sas Adăscăliții a explicat că Demian Zsolt a fost singurul din Primăria Marghita căruia nu i-a fost micșorat salariul cu 10% în 2021, când s-a votat o astfel de prevedere pentru angajații primăriei, iar asta în contextul în care indemnizațiile edililor pot fi reduse doar la cerere, scrie Bihoreanul.

O multinaţională cu afaceri în Iaşi şi-ar fi trecut cheltuieli cu cântec în contabilitate, ca să-şi diminueze profitul. Proces la Înalta Curte

Curtea supremă de justiţie a ţării va trebui să decidă dacă Fiscul ieşean încearcă să jupoaie o corporaţie sau aceasta încearcă prin toate mijloacele să fenteze statul. Miza este o sumă relativ mică, de sub un milion de lei, dar cazul este ilustrativ pentru poziţia adoptată pe de o parte de stat, de cealaltă, de companii puternice.

Inspectorii fiscali susţin că unele categorii de cheltuieli, greu de urmărit, sunt umflate artificial, astfel încât compania, profitabilă altminteri, să apară în scripte ca abia supravieţuind. La rându-le, reprezentanţii firmei îşi prezintă cheltuielile ca absolut normale, societatea neavând nimic de ascuns. Bătălia dintre Fisc şi Veolia a ajuns la o primă concluzie în faţa Curţii de Apel, dar războiul încă nu s-a sfârşit, scrie Ziarul de Iași.

Viața în blocuri renovate, care riscă să se prăbușească la cutremur

Ultima expertiză și verificare tehnică națională a structurii de rezistență a clădirilor cu apartamente a fost realizată în perioada 1994-1995. După aderarea României la Uniunea Europeană, autoritățile au început să investească masiv în refacerea fațadelor blocurilor vechi, pentru a le eficientiza energetic, conform standardelor comunitare. Au uitat însă să verifice dacă structura blocurilor nu s-a degradat și dacă acestea ar face față unui cutremur puternic.

Florina Josan (72 de ani) trăiește de aproape 50 de ani într-in bloc cu zece etaje din Drumul Taberei. Trăiește paradoxul ca statul să-i fi renovat fațada blocul, prin izolarea termică a pereților exteriori, dar imobilul să fie plin de crăpături, inclusiv în scara blocului.

„Este un bloc vechi. De vreo zece ani sunt crăpături pe pereții exteriori. Au mai fost acoperite când s-a făcut fațada. Nu știu dacă blocul riscă să pățească ceva la un cutremur mai puternic. Sper că nu e cazul. Mai bine nu mă gândesc la asta”, ne spune Florina.

Soțul Florinei Josan este administratorul blocului. „Știu de la el că este o problemă legată de siguranța blocurilor din zonă, din Drumul Taberei. Dar nu știu cât este de mare. Nimeni nu știe. Autoritățile se fac că nu văd, iar locatarii din bloc preferă să nu știe. Dacă ar ști, asta înseamnă bani cheltuiți, pe care mulți nu îi au, sau chiar să se mute în alte locuințe. Unde să se mute?”, întreabă femeia, citată de Europa Liberă.

Un parlamentar român susține că ar trebui mai multe săli de jocuri de noroc pentru că „ar ajuta economia”

Un parlamentar sugerează că în România nu sunt suficiente săli de jocuri de noroc, raportat la ce câștiguri ar putea avea statul dacă oamenii ar avea unde să joace. Un cunoscut consultant fiscal așezat la mică distanță de parlamentar spune apoi, într-o sală populată de reprezentanții industriei de jocuri de noroc, politicieni și funcționari publici, că se vorbește prea aspru despre dependența de păcănele și pariuri sportive în România, pentru că la fel de bine ar trebui să se vorbească și despre „dependența de telefon”.

„Să ridice mâna cine e dependent de telefon”, spune consultantul fiscal. Sala râde.

Este o întâlnire inițiată chiar de industria jocurilor de noroc din România, cu scopul de a-i aduce la aceeași masă, printre alții, pe decidenții politici (prezentați drept „făuritorii de politici”), companiile și autoritățile de reglementare, scrie PressOne.