Prețul gazelor pe piața europeană a ajuns azi la cel mai mare nivel din ultimii trei ani

Preţurile de referinţă ale gazelor naturale din Europa au atins miercuri un nou maxim, ajungând la cel mai mare nivel din ultimii trei ani, pe fondul blocajului transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz şi al nivelului scăzut al rezervelor înainte de sezonul rece.

Prețul gazelor pe piața europeană a continuat să crească constant și a ajuns, miercuri, la peste 87 de euro pe MWh. Acesta este cel mai mare nivel din ultimii trei ani, cu 176% mai mare decât anul trecut în aceeași perioadă, potrivit datelor Trading Economics, analizate de HotNews.

Este vorba despre cotațiile gazelor naturale tranzacţionate la hubul olandez TTF, principala referinţă pentru piaţa europeană.

Europa și-a consumat rezervele

Blocajul din Strâmtoarea Ormuz a provocat cea mai mare întrerupere a aprovizionării globale cu energie din istoria recentă, iar mecanismele care au protejat până acum Europa încep să cedeze, arată o analiză McKinsey Global Institute. 

Criza din Strâmtoarea Ormuz a scos din piață 14% din oferta globală combinată de petrol și gaze, de peste două ori mai mult, ca pondere, decât șocurile petroliere din anii ’70, arată autorii studiului.

Consumatorii europeni au simțit din plin șocul, în special în ceea ce privește prețul carburanților în perioada de vară, când lumea pleacă în concediu, iar consumul crește.  Acum, pe măsură ce ne apropiem de iarnă, problema cea mai mare devine prețul gazelor. La finalul lui august, prețurile de referință ale gazelor în Europa erau aproape duble față de anul anterior, iar acumularea stocurilor pentru iarnă a fost încetinită, notează analiza menționată. 

Mecanismele care au amortizat șocul încep să dea semne de uzură, deoarece la nivel global au fost consumați din stocuri aproximativ o jumătate de miliard de barili de petrol, iar presiunea s-a mutat pe rafinare, mai arată raportul McKinsey.

Stocurile de produse rafinate sunt mai mici decât cele de țiței, iar în iulie stocurile europene de combustibil pentru avioane ajunseseră la minimul ultimilor cinci ani.

Multe state membre UE se încadrează în categoria „importatorilor protejați”, cu un mix energetic diversificat și rezerve importante. Statele din această categorie depind însă de importuri, în medie, pentru 70% din energia consumată. Criza a accelerat deja măsuri structurale: Comisia Europeană a lansat AccelerateEU, iar mai multe țări își diversifică rutele de aprovizionare cu gaze, atât prin infrastructură nouă pentru importul de gaz natural lichefiat, cât și prin Coridorul Vertical, care conectează sistemele de conducte existente din regiune. 

În același timp, vânzările de vehicule electrice în UE au crescut cu peste 30% în al doilea trimestru din 2026, notează studiul.

România are un avantaj major, dar nu este izolată

„România are un avantaj important: produce o mare parte din gazele pe care le consumă. Însă producția internă nu ne izolează de volatilitatea prețurilor europene. De aceea, securitatea energetică trebuie tratată ca o prioritate comună: la nivel național, prin infrastructură, interconectări și rezerve, iar în mediul privat, prin eficiență și flexibilitate în aprovizionare. Pentru companii, investițiile în surse alternative și optimizarea resurselor energetice devin o asigurare care aduce și randament”, a declarat Cezara Lisman, Associate Partner, McKinsey & Company. 

Raportul le recomandă companiilor să își analizeze vulnerabilitățile legate de consumul de energie, activele critice și lanțurile de aprovizionare și să fie flexibile cu privire la aprovizionarea cu materii prime, furnizori, amplasarea producției, logistică și contracte. Alinierea la cele mai bune practici ar putea reduce costurile energetice ale sectorului industrial cu până la 600 de miliarde de dolari pe an la nivel global.

Până în 2030, măsurile în curs sau în discuție ar putea compensa, în cazul unei noi închideri, între 35% și 70% din fluxurile de petrol care treceau prin Ormuz înainte de criză, însă mai ales prin conducte care ocolesc strâmtoarea, nu prin înlocuirea petrolului din Golf. Iar riscul nu se oprește la Ormuz, deoarece două treimi din comerțul mondial cu energie trec prin strâmtori și canale maritime critice, avertizează specialiștii.

Următoarea criză energetică ar putea porni de la echipamente și baterii

Totodată, următoarea criză energetică ar putea porni și de la echipamente, baterii sau minerale critice, nu doar de la petrol. 

„Pe măsură ce vechile dependențe se diminuează, vor apărea altele noi. Electrificarea și producția internă pot reduce dependența de combustibilii importați și expunerea la punctele geografice critice de tranzit. Totuși, acestea ar putea genera alte dependențe de lanțurile de aprovizionare cu minerale critice și tehnologii cu emisii reduse, chiar dacă de o natură diferită”, arată documentul menționat.

În mod similar, reconfigurarea fluxurilor comerciale reduce unele dependențe, dar creează altele noi. „Securitatea energetică nu ține atât de eliminarea dependențelor, cât de asigurarea faptului că acestea nu se transformă în vulnerabilități critice”.

Cele mai multe echipamente din sectorul energiei regenerabile provin în special din China. Agenția Internațională pentru Energie a avertizat încă de anul trecut că dependența de importurile de tehnologie din China este riscantă.

Într-un scenariu de fragmentare geopolitică, costurile de investiție ar putea crește cu 20-25% pentru energia solară și cu 40-50% pentru stocarea în baterii, în UE și în SUA, iar prețurile gazelor în Europa cu 10-15%, comparativ cu scenariul de referință.