Prima gală a premiilor pentru muzica generată cu inteligenţă artificială, organizată în SUA
Prima ediţie a AI Music Awards din Statele Unite a avut loc vineri, la Los Angeles, premiind melodiile create integral sau parţial cu ajutorul inteligenţei artificiale şi persoanele din spatele acestora, într-un moment în care muzica generată de AI provoacă dispute în industria muzicală, dar atrage milioane de ascultări şi începe să intre în clasamente, transmite Reuters, conform News.ro.
Organizatorii şi participanţii au spus că muzica realizată cu inteligenţă artificială ar trebui recunoscută drept o nouă formă de expresie artistică, care presupune creativitate umană şi numeroase ore de lucru pentru obţinerea rezultatului dorit. Aceştia consideră că tehnologia nu elimină contribuţia creatorilor, ci le oferă noi instrumente pentru a-şi transforma ideile în compoziţii muzicale.
„Într-o lume în care toată lumea spune că inteligenţa artificială este falsă, omul din spatele ei este real”, a declarat producătorul muzical Drake Murphy, în timp ce prezenta premiul pentru cea mai bună piesă hip-hop realizată cu AI.
Marile premii ale serii, pentru artistul, melodia şi albumul anului, au fost câştigate de Xania Monet, un avatar muzical generat cu inteligenţă artificială, cunoscut pentru piesa R&B „How Was I Supposed to Know?”. Potrivit Billboard, aceasta a devenit prima melodie a unui artist bazat pe AI care a intrat într-unul dintre clasamentele sale radio.
Xania Monet a fost creată de Telisha „Nikki” Jones, care a explicat că a scris personal toate versurile şi a folosit ulterior inteligenţa artificială pentru a le transforma în melodii. „Cred că muzica AI este ceva nou, cu care oamenii trebuie pur şi simplu să se obişnuiască. Nu cred că va dispărea prea curând”, a declarat Jones înaintea ceremoniei.
Câştigătorii au fost desemnaţi de artişti AI membri ai Sonic Intelligence Academy, o companie care a dezvoltat clasamente muzicale dedicate creaţiilor realizate cu inteligenţă artificială, precum şi instrumente pentru identificarea acestora.
Deşi utilizarea inteligenţei artificiale în muzică datează încă din anii 1950, progresele recente ale tehnologiei generative au permis apariţia unor artişti virtuali capabili să lanseze melodii şi să concureze pentru atenţia publicului cu interpreţii tradiţionali. Fenomenul a provocat însă reacţii contradictorii în industria muzicală.
Casele de discuri au intentat procese unor companii de inteligenţă artificială, inclusiv Anthropic şi OpenAI, acuzând utilizarea fără autorizaţie a unor opere protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor AI. De asemenea, administratorii patrimoniului artistic al lui Elvis Presley au iniţiat o acţiune în justiţie legată de această practică.
Companiile vizate susţin că utilizarea materialelor respective este protejată de doctrina americană a utilizării echitabile, cunoscută drept „fair use”, care permite în anumite condiţii folosirea operelor fără obţinerea unei licenţe.
Muzicienii şi profesioniştii din industrie se tem că proliferarea melodiilor generate automat ar putea reduce oportunităţile pentru artiştii umani şi ar afecta locurile de muncă ale producătorilor, cântăreţilor, inginerilor de sunet şi compozitorilor.
Participanţii la gală au respins însă ideea că muzica AI ar fi lipsită de valoare artistică. Mulţi dintre nominalizaţi au explicat că aveau poveşti şi idei pe care doreau să le exprime muzical, dar nu dispuneau de toate competenţele necesare pentru a compune sau interpreta melodii.
„Multe dintre lucrurile pe care le facem în culise presupun muncă intensă, contrar opiniei generale”, a declarat J. Frequency, unul dintre nominalizaţi. „Arta este artă şi cred că aceasta este doar o altă formă de exprimare”, a adăugat el.