Prima vizită la București a ministrului de Interne de la Viena, care a blocat intrarea României în Schengen / Care sunt așteptările

Ministrul austriac de Interne Gerhard Karner, cel care alături de cancelarul Karl Nehammer a blocat aderarea României la spațiul Schengen, vine miercuri la București. Oficialul austriac se va întâlni cu ministrul de Interne Lucian Bode, așteptările părții române fiind însă „moderate”, în condițiile în care Viena continuă să acuze că România este una dintre principalele rute pentru migranți.

Gerhard Karner ar urma să se întâlnească de la ora 13.00 cu ministrul român de Interne Lucian Bode și cu reprezentanți ai principalelor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne din România. Karner ar urma să meargă și la sediul Poliției Române de Frontieră. De la ora 17.00 sunt programate declarații de presă comune.

Ce așteptări sunt

Este prima vizită la București pe care Gerhard Karner o face, fiind privită drept un semnal de dezghețare a relațiilor cu România, blocate o perioadă inclusiv la nivel diplomatic, după votul din decembrie prin care Austria a ținut România în afara spațiului european de liberă circulație.

Vizita este primită însă cu rezerve, în sensul că autoritățile nu se așteaptă ca ministrul austriac să anunțe miercuri, la București, vreo decizie legată de aderarea României la Schengen.

„Tema principală va fi situaţia migraţiei în UE, în special lupta comună împotriva traficului de migranţi şi a abuzurilor în materie de azil, precum şi protecţia frontierelor externe”, potrivit publicației austriece exxpress.at despre vizita lui Karner la București.

Deplasarea lui Gerhard Karner în capitala României vine în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an.

La începutul lunii aprilie, aflat la București, cancelarul german Olaf Scholz a transmis, într-o conferință de presă cu Klaus Iohannis, că Germania „sprijină puternic” aderarea României la spațiul Schengen și că speră ca aceasta să aibă loc în acest an:

• „Sprijin cu putere această aderare și sper să aibă loc în acest an, am să spun acest lucru nu numai aici ci și în multe alte capitale, pentru a aproba acest pas.
• România a îndeplinit toate condițiile și avem nevoie de granițe sigure și o abordare bună a migranților și refugiaților”.

Viena i-a răspuns rapid cancelarului german, chiar prin vocea ministrului de Interne care vine miercuri la București.

• „Poziția Austriei nu s-a schimbat deloc. Libertatea de circulație în Uniunea Europeană va fi posibilă doar în cazul unei protecții robuste a granițelor exterioare”, a spus ministrul Gerhard Karner, potrivit Deutsche Welle.
• „Este o contradicție la cancelarul german: dorește eliminarea controalelor la frontiera dintre România și Ungaria, dar Germania controlează în continuare granița cu Austria.
• Este o dovadă clară că sistemul nu funcționează”, a adăugat oficialul de la Viena.

Tot de la București, președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis și el, la sfârșitul lunii martie, că „România a îndeplinit toate obligaţiile necesare” pentru a adera la Schengen, spunând că va face tot ce va putea pentru a fi luată „cât mai curând o astfel de decizie”.

Cel mai recent, s-a poziționat de partea României ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, care săptămâna trecută s-a întâlnit la Viena cu omologul său austriac Gerhard Karner. Spania va deține președinția Consiliului UE începând cu 1 iulie.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvernul spaniol, Fernando Grande-Marlaska și Gerhard Karner au discutat priorităţile viitoarei preşedinţii spaniole a Consiliului Uniunii Europene și „au abordat și includerea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, problemă pe care preşedinţia spaniolă doreşte să o finalizeze pe parcursul celui de-al doilea semestru”.

Mișcarea făcută de ministrul de Interne al Austriei înainte de a veni la București

• „România şi Austria doresc să continue să coopereze îndeaproape în domeniul securităţii.
• Obiectivul nostru comun este de a continua să exercităm presiuni asupra Comisiei Europene, în primul rând pentru a face mai robustă gestionarea frontierelor externe şi de a sprijini ţări precum România în acest sens.
• Numai un management funcţional al frontierelor externe permite libertatea de călătorie fără graniţe în cadrul Uniunii Europene”, declara ministrul austriac de Interne, înaintea vizitei la București.

Marți, cu o zi înaintea vizitei sale, Gerhard Karner a prezentat, la Viena, o situaţie care arată că în 2022 în Austria ar fi fost reținuți cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, iar 52 dintre aceştia au fost români.

Gerhard Karner a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, date care ar dovedi că „traficanţii spun că este mai uşor ca niciodată să ajungi în Europa”, iar acest lucru s-ar reflecta şi în numărul de reţineri făcut de autorităţile austriece, scrie presa austriacă, potrivit News.ro.

Karner a susținut, în conferinţa de presă, că „brutala mafie a traficanţilor va continua să fie combătută cu hotărâre”, el spunând că în acest scop se bazează pe controlul punctelor de frontieră şi al zonelor de frontieră atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

• „Un semnal important este scoaterea din ţară şi repatrierea.
• În 2022, au fost făcute aproape 13.000 de repatrieri. Aproximativ 40% au fost efectuate cu forţa, în timp ce 60% dintre cei în cauză au plecat de bunăvoie”, a declarat Karner.

Datele lui Karner: Românii, pe locul al patrulea în topul traficanților de persoane reținuți în Austria

Conform datelor prezentate de ministrul austriac de Interne, în 2022 au fost reținuți în Austria 712 traficanţi – cu 61% mai mulţi decât în 2021. În 2021, 441 de traficanţi au fost reţinuţi în Austria, iar în 2020 au fost 311, numărul lor fiind mai mare în aceşti ani chiar şi faţă de situaţia de dinainte de pandemie, pentru că în 2019 autorităţile austriece au prins doar 242 de traficanţi, „semnificativ mai puţini”.

Doar în 2015, anul în care Europa a trecut prin criza imigranţilor ce fugeau de războiul din Siria, a existat un bilanţ mai mare, cu 1.108 persoane reţinute, a susținut Karner, care a prezentat în conferința de presă mai multe grafice privind situația traficanților de persoane.

Dintre traficanţii reţinuţi în 2022 în Austria, românii au fost pe locul al patrulea, potrivit statisticilor prezentate. Cei mai mulţi au fost sirieni – 103, urmaţi de turci – 68, ucraineni – 53, români – 52 şi austrieci – 34.

Peste 100.000 de persoane ar fi fost traficate în Austria în 2022

Karner a prezentat raportul pentru 2022 privind traficul de persoane alături de Gerald Tatzgern, şeful Biroului central pentru combaterea traficului de fiinţe umane, şi de şefa Departamentului pentru azil din cadrul Ministerului de Interne, Elisabeth Wenger-Donig.

Potrivit lui Tatzgern, anul trecut, peste 100.000 de persoane au fost traficate în Austria. Într-un caz recent, la începutul lunii aprilie, 35 de refugiaţi au fost găsiţi înghesuiţi într-un camion în care stăteau închişi de 70 de ore, erau deja în hipotermie şi „aproape să se sufoce”.

• „Aceste fapte arată încă o dată brutalitatea mafiei traficanţilor”, a declarat Karner.
• „Traficanţilor nu le pasă de oameni. „Nu trebuie să strice marfa” este deviza traficanţilor, aşa vorbesc despre vieţi omeneşti”, a declarat, la rândul său, Gerald Tatzgern.

În 2022, au existat patru decese în rândul celor care erau traficaţi, a spus el.

Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

Una dintre solicitările Vienei a fost finanțarea construirii de garduri la frontierele externe ale UE, în special la frontiera Bulgariei cu Turcia, cerere respinsă de Comisia Europeană.