Primăria București se asociază cu Ministerul Transporturilor și CJ Ilfov pentru a construi 100 de km de drumuri noi între Capitală, noua șosea de centură și localitățile vecine

Primăria Capitalei se va asocia cu Ministerul Transporturilor și Consiliul Județean Ilfov pentru a realiza o rețea radială de drumuri de aproape 100 de km între București, noul inel de centură A0 și localitățile din Ilfov, potrivit unui proiect aprobat vineri de Consiliul General. Valoarea investițiilor este estimată la 700 milioane de euro, bani ce ar urma să vină din fonduri europene, bugetul local și bugetul de stat.

Proiectul se numește Drumuri Radiale – Orbital București și a fost realizat de Ministerul Transporturilor la nivel de studiu de prefezabilitate. Joi, Consiliul General va decide dacă se asociază cu Consiliul Județean Ilfov și Ministerul Transporturilor pentru realizarea proiectului. Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro, mai departe de realizarea studiului de fezabilitate ar urma să se ocupe Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitană București-Ilfov, iar drumurile trebuie introduse în Planul de Mobilitate Urbană București Ilfov, iar apoi autoritățile locale trebuie să identifice sursele de finanțare și să se apunce de treabă.

”Drumurile radiale, care ajută la creșterea atractivității investiţiei autostrăzii A0 – Inel București prin conectarea acesteia la municipiul București și la aria metropolitană, sunt în număr de 10 și însumează o lungime totală estimată de 96.11 km. Drumurile radiale înglobate într-un singur proiect denumit Orbital București au fost trasate respectând obiectivele proiectului, astfel încât, acestea leagă marile bulevarde radiale ale municipiului București și a DNCB cu A0, dar și conexiuni între localități din aria metropolitană la A0, intersectând un număr total de 30 UAT-uri. Astfel, s-au propus noduri și descărcări rutiere în număr de 30 pentru conectarea acestor drumuri radiale. Structura drumurilor radiale va fi la profil 2+2. De asemenea, pe lângă aceste 10 drumuri radiale se propun și două noduri rutiere ce fac parte din proiectul Orbital București. Pe de altă parte, configuraţia drumurilor radiale propuse cuprinde și benzi dedicate transportului public de pasageri sau spațiu dedicat implementării unor soluții de transport pasageri de mare capacitate și prietenoase cu mediul (de tipul tramvaielor articulate).Costul estimat al proiectelor este de 590.85 mil. euro fără TVA și 703.12 mil. euro cu TVA. De asemenea, costul pe km este de aproximativ 7.32 mil. euro cu TVA”, se arată în anexa aferentă protocolului de colaborare dintre cele trei instituții.

Cele 10 drumuri radiale propuse prin proiect sunt:

• DR1 – Vest Expres, are o lungime de 8.98 km și realizează legătura între Autostrada A0 – DNCB – Bulevardul Timișoara, având un cost estimat de 75.11 mil. euro cu TVA.
• DR2 – Autostrada A1, are o lungime de 12.02 km și scopul proiectului este de extindere la trei benzi pe sens între km 10 și km 23 a Autostrăzii A1. Costul estimat este de 42.90 mil. euro cu TVA.
• DR3 – Giulești Expres, drum radial care are o lungime de 10.37 km, conectează Săbăreni la Autostrada AO, se prelungeşte până la DNCB apoi realizează legătura cu Calea Giuleşti. Costul estimat este de 72.62 mil. euro cu TVA.
• DR4 – NordExpres, cu o lungime de 12.59 km realizează conexiunea localităţii Corbeanca la Autostrada A0 apoi se prelungește spre DNCB și Bulevardul Poligrafiei. Costul total estimat este de 102.39 mil. euro cu TVA.
• DR5 – Pipera Expres, are o lungime de 10.53 km și realizează legătura între Autostrada A0 și localitățile Otopeni – Tunari – DNCB- Pipera – Băneasa Nord. Costul total estimat este de 85.97 mil. euro cu TVA.
• DR6 – Afumaţi Expres, drumul radial ce realizează conexiunea Autostrăzii A0 cu DN2, devenind o variantă de ocolire a localității Afumaţi. Are o lungime de 4.39 km și un cost total de 34.14 mil. euro cu TVA.
• DR7 – Est Expres are o lungime totală de 6.10 km și conectează Moara Domnească la Autostrada A0 și realizează legătura municipiului București la A0 prin Dobroiești-Pantelimon – DNCB – A0. Costul estimat este de 58.34 mil. euro cu TVA.
• DR8 -Splai Expres cu o lungime de 5.49 km conectează Autostrada A0 cu municipiul București prin legătura la DNCB și Splaiul Unirii, dar și conexiunea cu zona metropolitană prin nodul Cernica. Costul total estimat este de 36.51 mil. euro cu TVA.
• DR9 – Sud Expres, are o lungime de 13.86 km și realizează conexiunea Vidra – Autostrada A0 – DNCB – Bulevardul Metalurgiei/ Gara Progresu. Costul estimat este de 96.44 mil. euro cu TVA.
• DR10 – Măgurele Expres, realizează legătura Autostrăzii A0 la DNCB – Parc Industrial Măgurele – Prelungirea Ferentari. Are o lungime de 9.62 km și un cost total estimat de 76.65 mil. euro cu TVA.

De asemenea, în proiectul Orbital București, sunt propuse două noduri rutiere principale, care au rolul de a conecta reţeaua rutieră existentă la Autostrada A0:

• Nodul rutier 1 realizează conectarea drumul județean DJ 200 la Autostrada A0 pe teritoriul localității Ștefăneștii de Jos; are un cost total estimat de 7.14 mil. euro cu TVA.
• Nodul rutier 2 propus pentru realizarea legăturii între drumul național DN3 la Autostrada A0 (Pantelimon); cost total estimat 14.90 mil. euro cu TVA.

Potrivit unui amendament făcut de consilierul USR Florin Covaci, DR5 – Pipera Expres, va merge până în Aleea Teișani, în zona cartierului Greenfield.

Forma initiala: DR5 – Pipera Expres, are o lungime de 8.30 km si realizeaza legatura intre Autostrada AO si localitatile Otopeni – Tunari – DNCB. Costul total estimat este de 72.66 mil. euro cu TVA.

Forma propusa: DR5 – Pipera Expres, are o lungime de 8.70 km si realizeaza legatura intre Autostrada AO si localitatile Otopeni – Tunari – DNCB – Penetratie Aleea Teisani. Costul total estimat este de 77.66 mil. euro cu TVA.

”Zona Baneasa Nord este o zona in plina dezvoltare a orasului Bucuresti care din pacate nu a beneficiat de sprijin in dezvoltarea infrastructurii din partea autorităților locale. Cu toate acestea, avem posibilitatea ca prin acest amendament, sa conectam zona respectiva cu sistemul de Radiale propus in acest proiect. Propun realizarea unei conexiuni cu Aleea Teisani (care urmeaza sa fie prelungita spre EST) cu DNCB si respectiv drumul nou creat spre noua centura a Capitalei. Aceasta trecere peste calea ferata este atat de necesara locuitorilor din zona respectiva si va aduce o reducere a poluarii si a consumului de combustibil prin scurtarea drumului soferilor pana la cele 2 centuri. Acest obiectiv de infrastructura nu poate fi dezvoltat de autoritatea locala din lipsa de fonduri si din acest motiv oportunitatea este de a face acest proiect prin fondurile externe mentionate in proiectul de hotarare”, se arată în motivarea amendamentului.

”Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă implementarea unor măsuri și proiecte pentru creșterea atractivităţii investiţiei autostrăzii AO – Inel București pentru Regiunea de Dezvoltare București – Ilfov, prin atragerea transportului de mărfuri și pasageri, prin generarea unui trafic eficient și rentabil. Un al doilea obiectiv îl reprezintă conexiunea cât mai facilă a autostrăzii A0 – Inel București cu municipiul București și cu aria metropolitană prin drumuri de legătură la aceasta(noi drumuri radiale). Astfel, se asigură accesibilitatea prin opțiuni de transportcare permit noi destinaţii și acces către servicii esenţiale. Al III-lea obiectiv al proiectului este reprezentat de creșterea conectivității la A0 prin drumurile de legătură (drumuri radiale) care determină dezvoltarea economică și creșterea randamentului zonelor logistice, industriale și rezidenţiale din Regiunea București- Ilfov. AL IV-lea obiectiv al proiectului este legat de realizarea unei conectivități directe, integrate între marile bulevarde radiale ale municipiului București și a DNCB – cu Autostrada A0 -Inel București prin-drumuri radiale, având ca principală consecință optimizarea și decongestiona traficul rutier pe străzile și bulevardele din zonele de interferenţă dintre zona urbană și cea metropolitană”, se mai arată în anexa protocolului.

Studiile de fezabilitate vor cuprinde și informaţii legate de amplasarea și operaționalizarea stațiilor de reîncărcare cu combustibili alternativi, în conformitate cu politica actuală a Comisiei Europene.

Sursele de finanțare propuse sunt fondurile europene și bugetul de stat.

”Subiectul cel mai important al şedinţei de azi este proiectul privind drumurile radiale. Vreau să fac o paranteză aici şi să vă spun că nu a existat în ultimii zeci de ani o abordare integrată a ceea ce înseamnă trafic în Bucureşti. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat, vom vedea intervenţii punctuale, un pasaj aici, un pasaj acolo, dar nu a existat o abordare care să privească această problemă structural. Există două astfel de abordări structurale: utilizarea autostrăzii de centură pe care o vom avea, precum și zece ieşiri din cartierele bucureştene, astfel încât să luăm presiunea de pe acelea care sunt în momentul acesta, cum este Bulevardul Iuliu Maniu, și metroul de suprafaţă pe infrastructura care aparține CFR. Ceea ce votăm azi în Consiliul General este un parteneriat între Ministerul Transporturilor, Consiliul Judeţean Ilfov şi Primăria Municipiul Bucureşti pentru a începe studiile pentru aceste zece drumuri radiale, adică ieşiri din Bucureşti până în autostrada de centură, bineînţeles cu noduri şi poduri peste şoseaua de centură”, a declarat primarul general, Nicușor Dan, înainte de ședința Consiliului General.

Proiectul drumurilor radiale a fost conceput de Ministerul Transporturilor, care a studiat variantele la nivelul unor studii de prefezabilitate. Cu toate acestea, la nivel de finanțare proiectele nu ar fi fost eligibile pentru fonduri europene, ceva ce ar putea fi fezabil mai degrabă prin implementarea de către autoritățile locale, au explicat pentru HotNews.ro surse apropiate situației.

În plus, natura noilor drumuri, pe multe zone asemena unor bulevarde urbane, cu parcări în spic, linii de tramvai sau alte elemente de infrastructură urbană, diferă de tipicul proiectelor derulate de obicei de către Transporturi.

Astfel, proiectele studiate inițial vor fi preluate de către autoritățile locale pentru a fi studiate mai departe la nivel de Studii de Fezabilitate și Proiecte Tehnice pentru a fi mai apoi implementate în teren.