Primăria Capitalei a plătit 50 mil. euro pentru Parcul Verdi, dar nu-l poate amenaja fiindcă un om de afaceri, care vrea turnuri în fosta bază sportivă RADET, nu a radiat ipoteca

Primăria Capitalei nu poate începe lucrările de amenajare a Parcului Verdi deși a plătit circa 50 de milioane de euro pentru răscumpărarea spațiului verde, banii fiind achitați integral în noiembrie 2019. Motivul: omul de afaceri Saadati – Sohi Manochehr nu a radiat nici până acum ipoteca din cartea funciară, deși municipalitatea a plătit terenul.

HotNews.ro a scris încă din luna februarie despre faptul că deși municipalitatea a plătit banii pentru răscumpărarea parcului, nu îl poate amenaja deoarece în cartea funciară mai sunt ”ipoteci legale în favoarea vânzătorilor”. La vremea respectivă erau înscrise în cartea funciară sarcini pentru 7 terenuri care formează parcul. Pentru șase dintre acestea, ipotecile au fost radiate, potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Acum, singurul care nu a rezolvat problema este omul de afaceri Saadati- Sohi Manochehr.

• ”Au fost radiate ipotecile înscrise în cartea funciară pentru Parcul Verdi, mai puțin ipoteca înscrisă în favoarea soților Saadati- Sohi Manochehr și Saadati – Sohi Noemi Roxana. Ipotecile sunt radiate prin grija Cabinetului Notarial Alina Călborean, conform contractelor de vânzare-cumpărare.
• Direcția Juridic din cadrul Primăriei Municipiului București a inițiat demersurile necesare în vederea radierii ipotecilor înscrise în cărțile funciare nr. 230128, nr. 230129, nr. 230130, nr. 203979 și nr. 203980, însă această procedură de radiere nu este finalizată”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că nu au nicio datorie către omul de afaceri, nici din suma inițială, nici penalități.

”În evidențele contabile din data de 30.06.2022, Primăria Municipiul Bucuresti nu figurează cu obligații de plata către soții Saadati- Sohi Manochehr și Saadati – Sohi Noemi Roxana”, se arată în răspuns.

În anul 2021, Administrația Lacuri Parcuri și Agrement, instituția din subordinea municipalității care se ocupă de parcuri, a propus pe lista de investiții Studiul de Fezabilitate – Amenajare peisagistică a parcului Verdi, însă, din cauza situației juridice, această investiție nu a fost aprobată, se arată în răspuns.

”În acest moment, Parcul Verdi este grevat de sarcini și nu se pot face investiții până la clarificarea situației juridice”, a mai răspuns Primăria Capitalei.

Potrivit datelor comunicate de instituție la solicitarea HotNews.ro, municipalitatea nu mai are datorii către cei de la care a cumpărat Parcul Verdi, întreaga sumă fiind achitată în noiembrie 2019.

• ”Parcul Verdi aparține domeniului public al Municipiului București și se află în administrarea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București. Potrivit art. 2 din HCGMB nr. 573/06.09.2018 s-a aprobat „achiziționarea a 7 terenuri în suprafață de 48.088 mp situate pe str. Giuseppe Verdi nr. 2bis și str. Ghe. Țițeica nr. 143-147, sector 2 – ”Parc Verdi””.
• Potrivit art. 5 al acestui act normativ ”Bunurile prevăzute la art. 2 , după achiziționare, se vor înscrie în domeniul public al Municipiului București cu destinația ”parc” și se vor administra de către ALPAB”.
• Municipiul București a achitat, în perioada 16.10.2018-05.09.2019, în tranșe, suma totală de 234.685.012,38 lei, în baza documentelor primite de la direcțiile de specialitate și aprobate de ordonatorul principal de credite, reprezentând contravaloarea a 7 terenuri situate la adresele Str. Giuseppe Verdi nr. 2 și Str. Gheorghe Țițeica nr. 143-147, sector 2”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, la începutul acestui an.

Pe lângă această problemă, reamintim că o bucată din parc, circa 2.750 mp din cei 48.088 mp cât are spațiul verde, au fost concesionați în 2019, pe 25 de ani pentru amenajarea unui teren de sport și a unei cârciumi.

”Conform informațiilor oferite de Adminstrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, ALPAB a încheiat în anul 2019, pe o perioadă de 25 de ani, un contract de asociere în participațiune cu SC UCR GLOBAL SRL ce are ca obiect asocierea părților în vederea exploatării unui teren în suprafață totală de 2.750 mp în vederea realizării unui teren de sport de aproximativ 2.400 mp și a edificării unei construcții în suprafață de aproximativ 350 mp.

Terenul de sport va fi deservit de o constructie amplasată în apropriere, construcție ce va avea urmatoarele funcțiuni și suprafețe: Hol-recepție – 37 mp, Lobby bar -129 mp, Bucătarie /Dep – 38 mp, Gr.sanitare – 10 mp, Vestiar, duș, wc – 55 mp, Terasă bar – 70 mp. SC UCR GLOBAL SRL are obligația achitării unei cote procentuale de 20% din profitul brut rezultat din activitatea desfășurată în baza contractului”, se arată într-un răspuns transmis vara trecută de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Cine este Manochehr Saadati – Sohi

Omul de afaceri cu origini irainere Manochehr Saadati – Sohi a devenit cunoscut în România ca producător al pateului Antrefrig.

Mai nou, acesta este cunoscut pentru faptul că vrea să construiască blocuri de 27 de etaje în fosta bază sportivă a RADET, pe malul lacului Floreasca.

În baza PUZ-ului Coordonator al Sectorului 2, un document controversat, suspendat de instanță, și care permite betonarea a zeci de hectare de spațiu verde, omul de afaceri, pe 17.02.2021 a cerut emiterea unui certificat de urbanism pentru terenul de pe bd. Barbu Văcărescu 275 – 277 – 291 pentru construire ansamblu de blocuri cu 3S+P+13E + 14 Duplex și 3S+P+27E + 28 Duplex.

Prin PUZ Sector 2 fosta bază sportivă a RADET aflată în Calea Floreasca și bd. Barbu Văcărescu este transformată din zonă verde (V 3b) în zonă CB 3.1 care înseamnă ”subzona polilor urbani principali care grupează funcțiuni complexe”. Potrivit regulamentului, în această zonă indicatorii urbanistici permiși sunt POT (Procent de Ocupare a Terenului) 70% și CUT (Coeficient de Utilizare al Terenului) 4 și înălțimea maximă nelimitată.

Baza sportivă a fost retrocedată în 2004.

Potrivit reglementărilor anterioare, în Planul Urbanistic General, baza sportivă figurează cu indicativul verde, iar indicatorii urbanistici aferenți sunt POT 30%, CUT – 0,35 iar înălțimea maximă era de două etaje.

Omul de afaceri a amenințat că va cere Primăriei Sectorului 2 despăgubiri de 200 de milioane de euro în care instituția nu îi permite să construiască blocurile turn.

Rămâne de văzut cum se va tranșa acest caz și dacă PUZ-ul Sectorului 2 va fi anulat de instanță, așa cum au fost anulate PUZ-urile din Sectoarele 3 și 6.

Omul de afaceri a mai primit de la Primăria Capitalei 15,73 milioane lei, fiindu-i expropriat un teren de 3174 mp de pe strada Fabrica de Glucoză, pentru lărgirea străzii. https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21977619-consiliul-general-aprobat-exproprierile-pentru-largirea-strazii-fabrica-glucoza-tronsonul-omul-afaceri-saadati-sohi-manochehr-primi-peste-3-milioane-euro.htm

Despre cumpărarea Parcului Verdi

Consiliul General al Municipiului București a aprobat cumpărarea terenului pe care se află Parcul Verdi pe 6 septembrie 2018. Parcul a fost retrocedat, iar locuitorii din zonă cereau de câțiva ani salvarea acestuia, după ce pe spațiul verde au apărut câteva construcții. Soluția găsită de Primăria Capitalei a fost cumpărarea terenului de la proprietari.

Proprietarii terenurilor erau: Emil Dragoş Săvulescu, un controversat om de afaceri, fost patron al Clubului de Fotbal Dinamo Bucureşti, condamnat în dosarul fostului primar constănţean, Radu Mazăre, Speranța Budeanu, mama milionarului Radu Budeanu, fondatorul ziarului Cancan, afaceristul iranian Manochehr Saadati- Sohi, fostul patron Antrefrig, Noemi Roxana Saadati- Sohi, Cosmin Tirvuloiu, Maria și Radu Dornean, Mircea Robea, Liviu Traian Poenaru, Dobrescu Elisabeta, Deak Andrei, Săvulescu Nicolae, etc.

Deși sunt foarte mulți proprietari, principalii beneficiari ai tranzacției sunt Emil Dragoş Săvulescu, Speranța Budeanu și Manochehr Saadati- Sohi. Cei care au negociat cu primăria au fost Emil și Geta Săvulescu.

Prețul plătit de municipalitate pentru cele 5,6 hectare a stârnit mai multe controverse în spațiul public, acestea fiind exprimate la ședința de Consiliu General în care a fost aprobată tranzacția.

Iniţial, expertul a evaluat terenul la o sumă de două ori mai mică – 26,4 milioane de euro, dar o lege aprobată cu puțin timp înaintea tranzacției ar fi dus la dublarea sumei, a declarat Nicușor Dan la vremea respectivă din poziția de deputat.

• „Bucureștenii trebuie să știe că prețul la care e decisă să cumpere Primăria acest teren de 5 hectare, 1.080 euro pe metrul pătrat, este mult supraevaluat, de aproximativ 10 ori mai mare față de valoarea de piață a lui. Astfel, într-o primă fază, un evaluator a evaluat terenul la 570 euro/mp, o evaluare incorectă, întrucât a comparat cu terenuri construibile din zonă.
• Terenul în cauză fiind înscris în Planul Urbanistic General ca parc permite doar construirea în proporție de 15% (cu tot cu aleile necesare amenajării parcului) a unor restaurante, mici puncte de comerț alimentar sau obiective cultural-sportive. Proprietarul a câștigat în prima instanță un proces în care Primaria era obligată să-l despăgubească pentru lipsa de folosință cu aproximativ 2 euro/mp/lună.
• În urma acestei decizii, proprietarul a solicitat reconsiderarea sumei ținând cont de grila notarială, unde prețul era de 1.300 euro/mp.
• La final, Primăria a venit cu 1.080 euro/mp, ofertă care a fost supusă votului consilierilor generali. De asemenea, apreciez că evaluarea este incorectă pentru că nu ține seama de specificul terenului: spațiu verde cu destinația parc”, a declarat Nicușor Dan, la vremea respectivă.

Primarul Gabriela Firea a replicat că respectă grila notarială.

• „Regret să observ faptul că în loc să fie apreciat efortul nostru de a fi recuperate toate spațiile verzi – pentru că avem și infringement – din nefericire, au fost voci, singulare și nu de foarte mare amplitudine, care au comentat acest subiect în cheia că Primăria Capitalei face această achiziție de la niște samsari.
• Pe noi ne interesează doar respectarea legii și achiziția se face în deplină legalitate, la prețul care derivă din grila notarială. Nu poate fi contestată o grilă notarială”, a declarat Firea.

După acest scandal, pe data de 12.10.2018, Primăria Municipiului București a încheiat cele 7 contracte cu vânzătorii terenurilor situate în București, strada Giuseppe Verdi nr. 2 Bis și strada Gheorghe Țițeica nr. 143 – 147, sector 2 – cunoscute ca „Parc Verdi”. Fiind vorba despre o sumă mare, părțile au stabilit ca plata să se facă în tranșe.

Pe data de 07.03.2019, Prefectura București a atacat în instanță Hotărârea 573/06.09.2019 prin care s-a aprobat cumpărarea parcului și a cerut anularea ei. Prefectul a reclamat nerespectarea următoarelor acte:

• Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
• H.G. nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 255/2010;
• Legea nr. 33/1994;
• Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor;
• Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

„Cererea de chemare în judecată formulată de Prefectul Municipiului Bucureşti, ce are ca obiect anularea hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 573/06.09.2018 privind achiziționarea a 7 terenuri în suprafață totală de 46.088 mp situate în București, str. Giuseppe Verdi nr. 2 bis și str. Gheorghe Țiţeica nr. 143-147, sector 2 – „Parc Verdi”, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal în data de 07.03.2019, sub nr. 6527/3/2019. Prin adresa nr. AD/5009/P/08.03.2019, înregistrată la Primăria Municipiului Bucureşti sub nr. 1716973/08.03.2019, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Primarul General al Municipiului București și Secretarul General al Municipiului Bucureşti au fost informați cu privire la incidența dispoziţiilor art. 3 alin. 1 coroborat cu alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește hotărârea atacată, mai sus menționată”, se arată într-un răspuns transmis de Instituția Prefectului la solicitarea HotNews.ro.

Dosarul a fost soluționat în fond prin respingerea cererii ca inadmisibilă, conform sentinței civile nr. 4467/18.06.2019, pronunțată de către Tribunalul București. Hotărârea a rămas definitivă, prin respingerea de către CAB – Secția a IX -a contencios administrativ și fiscal a recursului promovat de către Prefectul Municipiului București, conform Deciziei civile nr. 482/21.05.2020.