Primarul Giurgiului, Nicolae Barbu: Ar trebui si parintii sa inteleaga ca nu toti putem sa fim absolventi de facultate, purtatori de diploma, cu secretara si cu masina la poarta

In 2009, fostul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, a desfiintat scolile de arte si meserii. In 2012, ministrul Daniel Funeriu a reinfiintat scolile profesionale, iar in prezent, in conditiile in care anul trecut si anul acesta circa jumatate dintre elevi nu au promovat examenul de Bacalaureat, primarii mai multor orase din tara doresc sa infiinteze si la ei scoli profesionale. Mai mult decat atat, edilii ii indeamna pe parinti sa-si indrume copiii catre aceste scoli fiindca meserii ca cea de sudor, lacatus, electricean, dulgher sau tamplar sunt cautate si bine platite. „Ar trebui si parintii sa inteleaga ca nu toti putem sa fim absolventi de facultate, purtatori de diploma de absolventi de facultate, cu secretara si cu masina la poarta si telefon mobil”, spune primarul orasului Girgiu, Nicolae Barbu.

Brasov

La Brasov, prima scoala profesionala a fost infiintata anul trecut, imediat dupa ce s-a legiferat reinfiintarea scolilor profesionale. Este vorba de Scoala Profesionala Germana Kronstadt unde in anul scolar 2012-2013 s-au inscris circa 130 de elevi. Scoala a fost realizata de Primaria Brasovului in parteneriat cu cele mai importante companii din oras. In timpul studiilor, elevii primesc o bursa lunara de 400 de lei.

George Scripcaru

Foto: Arhiva personala

„Aceasta scoala este un exemplu de buna practica care a fost preluat si ma bucur ca la Minister se invoca scoala profesionala Kronstadt facuta de municipiul Brasov in parteneriat cu firmele mari din Brasov. Deocamdata nu vom infiinta ale scoli de meserii. Vreau sa o dezvoltam pe aceasta, sa o ducem la maxim, fiindca ea a pornit de la un nivel minimal in momentul de fata, in sensul ca acolo elevii fac in primul an terorie mai multa, practica mai putina, in al doile an practica mai multa, teorie mai putina, primesc o bursa de la firma respectiva. Practic elevul primeste in jur de 400 de lei pe luna, se duce la scoala, are un loc de munca asigurat, iar parintii au o problema in minus in familie si o predictibilitate. Incercam sa vedem lucrurile bune si mai putin bune si sa cream meserii care sunt cautate pe piata. Acel lucru nu il facem singuri ci cu firmele. Este foarte important mediul economic care sa absoarba forta de munca si pregatirea profesionala sa fie pe specificul fiecaruia”, a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro primarul orasului, George Scripcaru.

Oradea

Primarul orasului Oradea, Ilie Bolojan, reinfiinteaza scolile profesionale pentru a creste atractivitatea orasului pentru investitorii straini pentru care forta de munca bine pregatita este unul dintre principalele criterii dupa care aleg orasul unde vin. Bolojan spune ca in acest an cinci licee industriale din Oradea vor fi transformate in scoli profesionale.

Ilie Bolojan

Foto: Hotnews

„Primul nivel pentru a atarge companii importante din strainatate a fost sa le oferim aplasamente si conditii normale. Al doilea nivel pe care il urmarim, si unde incepe sa se faca diferenta intre orase, este pregatirea fortei de munca. La pregatirea fortei de munca sunt doua categorii: forta de munca inalt calificata, deci forta de munca universitara, unde trebuie sa incurajam domeniile tehnice pentru ca ele au corespondenta in piata reala a fortei de munca. Si al doilea nivel, care din pacate in Romania a avut foarte mult de suferit, este nivelul profesional. Scoala profesionala, meseriasii. Din pacate nu mai avem meseriasi in Romania si eu cred ca este o conceptie gresita, noi importand niste teorii. De exemplu teoria societatii cunoasterii, unde incurajam toti tinerii sa absolve o facultate si astazi am ajuns in situatia ca doar cine nu vrea, nu termina o facultate. Dar in mod evident nu a crescut nivelul de inteligenta in Romania, ci nivelul de pregatire universitara a scazut foarte mult in acesti ani, universitatile devenind practic niste fabrici de diplome. Asta inseamna ca le-am indus acestor tineri niste asteptari mult mai mari decat le poate oferi viata reala sau decat pot ei si devin niste frustrati, parintii lor devin suparati ca societatea nu ii ofera copilului care are trei masterate si doua facultati un salariu foarte motivat, o secretara si aer conditionat”, explica Bolojan intr-un interviu acordat HotNews.ro.

Acesta spune ca Primaria Oradea a facut un consortiu cu companiile din Oradea, iar cele care au peste 500 de angajati si au nevoie de meseriasi intr-un anumit domeniu vor beneficia de o clasa cu respectiva calificare in scolile profesionale din oras.

„Si atunci, conceptul este sa ducem totusi tineretul catre economia reala. Pentru ca altfel creem probleme. Noi incurajam scolile profesionale pe fata. De doi ani de cand avem o autoritate mai mare asupra scolilor putem face acest lucru prin parghia de finantare pe care o avem. De asemenea am facut un consortiu cu principalele companii din Oradea, si companiile care au peste 500 de angajati au o clasa dedicata. Se pensioneaza angajatii acestor companii, este o fluctuatie a fortei de muna si este nevoie ca in permanenta sa existe un bazin de forta de munca calificat care sa poata alimenta aceasta forta de munca. Si in felul acesta sunt doua avantaje. Avantajul acestor tineri care lucreaza in meseria in care s-au pregatit si avantajul companiilor care nu mai trebuie sa investeasca bani ca sa-si califice angajatii, companiile contribuind si ele cu sume de bani la aceste centre de perfectionare. Ei ofera burse acestor clase si celor mai harnici copii care invata in aceste scoli profesionale li se garanteaza angajarea”, explica primarul orasului Oradea.

Giurgiu

In Giurgiu, Primaria realizeaza in acest moment un studiu de piata pentru a vedea exact ce meserii sunt cautate de angajatori, iar in baza acestui studiu va reinfiinta scolile de meserii. „Giurgiu a fost singurul judet in care am avut descrestere la promovabilitate cu 6-7 procente fata de anul trecut si cu mult fata de media nationala. Scolile de meserii sunt un lucru necesar orasului din studiile care s-au facut. Implementam acum un proiect pe studii europene sa vedem cum stam la nivel de cerinta pe piata fortei de munca. Pot sa spun ca la ora actula isi gasec mai repede de munca cei care stiu o meserie. Nu orice meserie, fiindca am facut pe banda rulanta prin fonduri europene bucatari, cofetari, frizeri, coafeze care nu au unde sa se angajeze si am omis sa-i indreptam pe tineri sa devina sudori, lacatusi, electriceni, dulgheri, tamplari”, a declarat Nicolae Barbu, primarul Giurgiului, intr-un interviu acordat HotNews.ro.

Edilul spune ca aceste meserii sunt foarte cautate si bine platite, iar parintii ar trebui sa-si incurajeze copii sa se indrepte spre astfel de specializari.

Nicolae Barbu, primarul Giurgiului

Foto: Hotnews

„Ar trebui si parintii sa inteleaga ca nu toti putem sa fim absolventi de facultate, purtatori de diploma de aboslventi de facultate, cu secretara si cu masina la poarta si telefon mobil. As vrea ca parintii sa vada exact ceea ce poate copilul nu ceea ce doreste parintele si daca copilul nu poate – si s-a vazut acum ca 60% nu au luat examenul de admitere – nu trebuie sa il mai incurajeze sa faca o facultate, sa fie si el boier. Boier in sensul ca fara loc de munca, dar cu o diploma, si sa incerce sa-i indrepte catre meserii palpabile, foarte cautate. Deci meseria de sudor este o meserie foarte cautata. Santierul Naval din Giurgiu ne-a transmis ca daca am avea 500 de absolventi de sudura sau 500 de persoane care s-au specializat in sudura, pe toti 500 ii angajeaza. Este si o deschidere a pietei pentru ca aceste firme internationale au sedii in alte tari ale Uniunii Europene si atunci cand au o lucrare in acele tari iau personalul si il muta pentru doua trei luni sa termine lucrarea acolo. Se duc in Spania, Italia, Olanda, vin in Romania. Se plimba si au castiguri foarte mari. „, explica Nicolae Barbu.

Acesta este de parere ca dezvoltarea orasului depinde de reinfiintarea acestor scoli de meserii.

„As vrea sa nu fiu gresit inteles, dar orasul acesta are nevoie si de muncitori. Orasul acesta a fost dezvoltat de muncitori. Multi tanjesc dupa acele vremuri in care se umplea aceasta sosea din fata Primariei cu biciclete cu oameni venind de la schimbul de tura din Santierul Naval, din IMUG, din Combinatul Chimic, din Dunareana. Erau mii de oameni mergand pe bicicleta. Poate este nostalgic, dar trebuie sa mai avem si municitori”, mai spune primarul Giurgiului.

In luna februarie 2012, in Monitorul Oficial a aparut ordinul de ministru care stabileste cadrul legal pentru invatamantul profesional. Anul trecut s-au inscris la scolile profesionale 12.400 de elevi. In 2013, oferta este de 20.000 de locuri la invatamantul profesional. Vezi aici cum arata o scoala profesionala infiintata anul trecut.

Promovabilitatea la bacalaureat in Brasov, Giurgiu si Oradea

In judetul Brasov, rata de promovare a examenului de Bacalaureat a fost anul acesta de 61,7%, cu 10,6 puncte procentuale mai mare decat anul trecut. Niciun absolvent de liceu nu a luat BAC-ul cu 10, iar 7 au fost dati afara din examen pentru frauda sau tentativa de frauda.

Defalcate pe filiere, datele arata ca 77,17% dintre absolventii liceelor Teoretice au promovat bacalaureatul, in timp ce la liceele Tehnologice rata de promovare a fost anul acesta de 39,15%.

Pantazi Raluca: In anii trecuti, promovabilitatea in judet a fost urmatoarea:

2012: 51.20%

2011: 46.04%

2010: 56.42%

2009: 69.10%

Giurgiu este singurul judet din toata tara care a inregistrat rezultate la BAC 2013 mai slabe decat anul trecut. Anul acesta, rata de promovare la Giurgiu a fost de 39,5%, cu 6,9 puncte procentuale mai mica decat in urma cu un an.

Cu toate acestea, 3 absolventi de liceu din Giurgiu au luat 10 pe linie la examenele bacalaureatului de anul acesta. La nivel national, 126 de elevi au terminat BAC-ul cu media 10 anul acesta.

Un absolvent de liceu a fost dat afara din examen pentru ca a incercat sa copieze, iar 97 de candidati nu s-au prezentat la Bacalaureat, desi anterior s-au inscris la sustinerea examenului.

Pantazi Raluca: In judetul Giurgiu, promovabilitatea la BAC anul trecut a fost de 46.30%, la BAC 2011 au promovat 39.84% dintre absolventi, la BAC 20110 – 60.80%, iar la BAC 2009: 64.20%.

Rata de promovare defalcata pe filiere arata ca Liceele Teoretice din Giurgiu au avut o promovabilitate de 60,66% anul acesta, in timp ce Liceele Tehnologice – 21,26%.

BAC 2013 Promovabilitatea la bacalaureat in Brasov

In judetul Bihor, promovabilitatea la bacalaureatul de anul acesta este de 63,2%, cu 8,5 puncte procentuale mai mare decat anul trecut. Un absolvent de la Colegiul National „Mihai Eminescu” din Oradea a terminat BAC-ul cu 10 linie, fiind si singurul absolvent de liceu cu aceasta performanta in judet, anul acesta. Pe de alta parte, 7 candidati au fost dati afara din examen pentru ca au incercat sa copieze.

La liceele teoretice din Bihor, promovabilitatea a fost de 80,23%, in timp ce la liceele tehnologice rata de promovare inregistrata a fost de 46,48%.

Promovabilitatea in anii anteriori in Bihor:

2012: 54.70%

2011: 52.08%

2010: 87.48%

2009: 87.35%

La nivel national, promovabilitatea la BAC 2013 este de 56,4%, cu 12 puncte procentuale mai mare decat anul trecut.

Primarul Giurgiului, Nicolae Barbu: Ar trebui si parintii sa inteleaga ca nu toti putem sa fim absolventi de facultate, purtatori de diploma, cu secretara si cu masina la poarta

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală