Primele pensii private apar in 2007

In vreme ce comisarii europeni bifeaza pe lista neagra inclusiv lipsa reformei pensiilor, autoritatile romane nu contenesc sa isi exerseze talentul in bilbiieli legislative. Proiectul de lege al pensiilor facultative, adoptat de Senat, nu numai ca s-a blocat la Comisia de Buget – Finante – Banci, dar legiuitorii nu pot spune clar nici caror categorii de oameni li se adreseaza aceste fonduri.

La fel, legea fondurilor de pensii administrate privat este in stadiu de proiect, la care inca se mai discuta despre nivelul contributiilor.

Pentru sistemul public de pensii, aflat in colaps, sistemul privat reprezinta unicul colac de salvare. Cum nimeni nu se grabeste sa il arunce, sansele ca Romania sa nu isi mai permita o asemenea investitie sint extrem de mari. „E drept, nu mai avem timp. La fiecare patru ani se dubleaza costurile cu introducerea unui astfel de sistem.

Daca nu ne grabim cu reforma pensiilor, s-au putea sa nu ne mai convina sa facem aceasta investit ie”, a declarat presedintele Casei Nationale de Pensii si Alte Asigurari Sociale (CNPAS), Mihai Seitan. Potrivit estimarilor acestuia, romanii vor avea primele fonduri private de pensii abia de la anul.

STRUCTURA SISTEMULUI DE PENSII

Incepind cu ianuarie 2007, pilonul III, adica sistemul de pensii facultative la care poate adera numai cine doreste, ar putea deveni functional, in sensul ca piata privata va fi pregatita sa colecteze contributiile. „Cu pilonul II, care va fi obligatoriu pentru o anumita categorie de persoane, situatia este mai complicata si necesita timp. Sint multe elemente care trebuie schimbate.

In prezent, proiectul de lege se afla la avizare in diferite ministere. Pina la sfirsitul lunii aprilie, documentul va trece de guvern si va intra in procedura parlamentara pentru a fi aprobat. Sint optimist si estimez ca la mijlocul anului viitor s-ar putea face primele plati la fondurile de pensii administrate privat”, a afirmat Mihai Seitan.

Potrivit acestuia, introducerea pilonului II va crea un deficit la sistemul public de pensii (deoarece o parte din contributia la asigurarile sociale va merge la administratorii de fonduri private), estimat la 1,5 – 2 miliarde de euro, in primii cinci ani de functionare. „Acest deficit poate fi acoperit in totalitate prin emisiuni de titluri de stat”, a mai spus Seitan.

MAI PUTINI SALARIATI DECIT PENSIONARI

Cifrele seci ale statisticilor arata clar ca sistemul public de pensii nu mai are mult pina la prabusire.

Astfel, daca in 1989, salariul mediu net era de 3.063 de lei, iar pensia medie de stat insuma 1.430 de lei, dupa 16 ani, pensia medie oferita de stat reprezinta numai 36% din salariul net – acesta s-a situat la 738 de lei noi, pensia fiind de 267 de lei noi –, atingind astfel cel mai scazut nivel.

Iar situatia este cu atit mai critica cu cit acum 4,5 milioane de salariati sustin 4,6 milioane de pensionari. Spre comparatie, in 1989, Romania avea 8 milioane de salariati si numai 2,1 milioane de pensionari. „Este un sistem complet incoerent si inechitabil. Avem de-a face cu o anomalie. In forma actuala, sistemul public de pensii devine coerent numai impreuna cu pilonii II si III.

Si sint de parere ca pilonul II trebuia introdus inaintea pilonului III. Am preluat o reteta si ne-am oprit la mijlocul drumului, vaduvind astfel 7 ani de speranta de a avea o pensie decenta la batrinete”, a declarat consilierul prezidential, Theodor Stolojan, facind referire la modelul polonez, care a debutat in 1999 si care a dat rezultate.

PILONUL III, UN EXPERIMENT BENEFIC

Parerea consilierului prezidential si-a gasit sustinatori, insa cei mai multi jucatori din piata asigurarilor, sustin contrariul. „Este mult mai bine sa se inceapa cu pilonul III, deoarece asa iei pulsul pietei si te pregatesti mai bine pentru pilonul II, cu componenta obligatorie.

Asa au facut majoritatea tarilor vecine, iar statisticile lor arata ca nu au gresit”, a declarat pentru „Prezent”, Constantin Nastase, directorul departamentul de pensii private din cadrul Allianz-Tiriac Asigurari.

DEDUCEREA, PROCENT DIN SALARIU

Legea pensiilor facultative, in varianta aprobata de Senat, este un proiect pe care asigura torii il considera „mai bun decit celelalte versiuni”. Dar chiar si asa, operatorii privati spun ca nu ar intra pe piata de profil in orice conditii. „Sintem pregatiti, dar nu putem spune ca vom intra pe piata oricum. Astepta m forma finala a legii. Daca la Camera Deputat ilor (nr.

unde se afla proiectul in acest moment) se vor modifica substantial nivelul comisioanelor ori structura investitiilor, vom refuza sa facem parte din aceasta piata”, spune Constantin Nastase. De departe insa, aspectul care ii nemultumeste pe toti asiguratorii tine de nivelul deducerii fiscale.

Proiectul de lege privind pensiile facultative stabileste deducerea la 200 de euro anual, atit pentru salariat, cit si pentru angajator. „Deducerea fiscala ar trebui corelata cu salariul mediu, si nu fixata la aceasta limita, care poate descuraja populatia. In timp, salariul creste.

Cu aceasta limita de 200 de euro, oamenii vor aloca pensiei private un procent tot mai redus din salariul lor”, spune directorul ING Asigurari de Viata, Bram Boon, care a dat exemplul altor state care au limitat deducerile fiscale la un procent din salariul mediu.

– Pilonul II Proiectul de lege privind fondurile de pensii administrate privat _ toti salariatii cu virste sub 35 de ani, care contribuie la sistemul public de pensii, sint obligati sa adere la un fond de pensii privat _ persoana care nu a aderat la un fond de pensii in 4 luni de la data prevazuta de lege, este repartizata aleatoriu la un fond de pensii _ o persoana nu poate participa la mai

multe fonduri de pensii in acelasi timp _ pensia privata suplimenteaza pensia acordata de stat, contributia reprezentind parte din contributia individuala de asigurari sociale _ contributia este de 2% din venitul brut in primul an, urmind sa urce pina la 6% in termen de 8 ani (plus 0,5% anual) _ un fond de pensii administrat privat trebuie sa aiba minimum 50.000 de participanti, acest numar

urmind sa fie realizat in primii trei ani de la constituirea fondului _ capitalul social minim necesar administratorului unui fond de pensii reprezinta echivalentul in lei a 4 milioane de euro (*Proiectul de modificare a legii 411/2004 nu prevede alte niveluri ale contributiei, desi autoritatile au avansat ideea unei posibile majorari a acesteia).

– Pilonul III Proiectul de lege privind pensiile facultative _ pot participa, facultativ, angajatii, functionarii publici, angajatorii pentru proprii lor salariati, precum si oricare alta persoana care realizeaza venituri din activitati independente _ contributia la un fond de pensii facultative poate fi de pina la 15% din venitul salarial brut lunar sau cistigul asimilat acestuia _

contributiile la fond se retin si se vireaza de catre angajator sau participant, odata cu contributiile de asigura ri sociale obligatorii _ pentru nevirarea la termen a contribut iilor, se calculeaza dobinzi si penalitati de intirziere _ suma reprezentind contributia la fond este deductibila fiscal (la angajat si/sau angajator): maximum 400 de euro anual _ plata efectiva a pensiilor incepe la

cererea beneficiarului cu conditia ca acesta sa fi implinit 60 de ani si sa fi platit cel putin 7 ani si jumatate contributia stabilita _ capitalul social minim necesar administratorului unui fond de pensii facultative reprezinta echivalentul in lei a 1,5 milioane euro

Sistemul privat de pensii in Europa de Est In vreme ce la noi se inmultesc vocile care sustin ca introducerea pilonului II inaintea pilonului III este mai potrivita, cele mai multe exemple din regiune demonstreaza contrariul.