Când părinții ajung să-i preseze pe parlamentari / Trei deputați de la partide diferite explică de ce au votat noile protecții pentru tineri în fața jocurilor de noroc

Două legi recent adoptate de Senat și care vor intra în Camera Deputaților au pornit de jos în sus, de la cetățeni la parlamentari, afirmă trei dintre aleșii care susțin legile. „Foarte mulți părinți se plâng”, spune deputatul Mihai Ghigiu, PSD.

• Una dintre legile votate interzice accesul tinerilor sub 21 de ani în sălile cu jocuri de noroc, iar cealaltă îi oprește pe influenceri să facă publicitate pentru industria pariurilor și interzice reclamele online la jocurile de noroc în intervalul orar 6:00-24:00.
• Superbet, liderul pieței de gambling, a susținut într-o declarație pentru GOLAZO, siteul de sport al HotNews, că aceste noi restricții vor împinge jucătorii către piața neagră. Conform unei investigații a GOLAZO, „caracatița pariurilor ilegale” este forma cea mai nocivă, neimpozitată și care nu returnează nimic la bugetul de stat. 
• În România, conform BNR, cele mai multe tranzacții online cu cardul se fac la jocurile de noroc, cele legale. În 2023, s-au jucat online 2,5 miliarde de euro la cazinouri online și pariuri sportive. Din acești bani, o parte s-au întors la jucători drept câștig. 

„Legile au pornit de la oamenii care au sesizat problema – profesori, părinți, copii”. Acesta este sensul comun al afirmației mai multor inițiatori ai legilor recente de protecție tinerilor în fața pariurilor.  

HotNews a discutat cu câțiva dintre parlamentari. Ei au explicat că ideea le-a venit după ce au ascultat poveștile oamenilor cu care au intrat în contact, fie direct, la dezbateri, fie prin mesaje.

Aceste mesaje vin pe ruta obișnuită cetățeni – parlamentari. Românii s-au obișnuit să se adreseze aleșilor lor. Oamenii reclamă diverse probleme. Iar reclamațiile privind problemele de dependență în legătură cu pariurile și cu jocurile de noroc au apărut în ultimii ani și cresc, spun parlamentarii.

Deputat Diana Stoica, USR: „Îmi scriu constant foarte mulți oameni”

Diana Stoica, liderul deputaților USR, a explicat pentru HotNews că profesori, părinți și chiar copii i-au sesizat probleme legate de reclamele la jocuri de noroc sau de amplasarea sălilor. 

„Vorbesc de ani de zile cu oameni. Problema a pornit de la oamenii care mi-au spus, și de la profesori, și de la părinți, și de la copiii care tot sesizau problema asta. Ei când pleacă de la școală merg la păcăneaua de lângă școală, de aia am început cu cele fizice”, a explicat Diana Stoica.

Diana Stoica a intrat pentru prima oară în Parlament în 2020. De atunci, a inițiat mai multe proiecte de lege menite să reglementeze industria jocurilor de noroc – printre care unul care interzice ca sălile de jocuri de noroc să fie amplasate lângă școli sau altul care interzice reclamele stradale la păcănele. 

Niciuna dintre aceste inițiative care vizează jocurile de noroc nu au trecut de Parlament, cele mai multe sunt blocate în comisiile de la Camera Deputaților, for decizional, chiar dacă pe lista inițiatorilor apar parlamentari de la toate partidele puterii. 

Diana Stoica a explicat că, după ce fenomenul jocurilor de noroc s-a extins în mediul online, în perioada pandemiei, „ne-am apucat și de online”.

„Oamenii îmi scriu constant, în fiecare zi, foarte mulți oameni. Eu doar preiau mesajele”, susține deputata USR. 

Turos Lorand, UDMR: „Lege făcută pe genunchi”

Cei câțiva senatori care au votat „contra” au explicat, intervievați de HotNews, că nu li se pare normal ca tinerii să poată vota sau să meargă pe front, dar, în același timp, să nu avem încredere în discernământul lor în materie de jocuri de noroc. 

Opozanții, de la UDMR, au numit legea, prin vocea senatorului Turos Lorand, drept una „făcută pe genunchi”. 

Deputat Mihai Ghigiu, PSD: „Foarte mulți părinți se plâng”

Și Mihai Ghigiu, deputat PSD, a decis să semneze legea din același motiv – părinții i-au semnalat problema adicțiilor, în general, dar și cea a jocurilor de noroc. Totul în contextul în care senatorii PSD intenționau să voteze împotriva adoptării legilor la Senat. După dezbateri însă au votat „pentru” adoptare. 

„Ideea a pornit din faptul că am avut discuții cu foarte mulți părinți care se plâng, în general subiectul adicțiilor.  E vorba nu doar de jocurile de noroc, ci vorbim de adicții în general”, a explicat Ghigiu. Deputatul a spus că problema jocurilor de noroc este printre primele pe care le semnalează părinții.

El a spus că discuțiile cu părinții au avut loc în mai multe formate fie în dezbateri, fie la comisia de Învățământ de la Camera Deputaților, pe care o și prezidează. 

„Primesc foarte des părinți la comisie, iar una dintre temele ridicate de foarte multe ori este tema adicțiilor. Fie că ne referim la ecrane, jocuri de noroc, accesul la platforme sociale și așa mai departe”, a spus Ghigiu. 

În dialogul cu HotNews, Mihai Ghigiu a spus că vede aceste proiecte de lege ca fiind mai degrabă un semnal de alarmă. 

„Dar eu o văd mai degrabă ca un semnal de alarmă. Am pornit de la discuțiile cu părinții. Atât din mediul rural, cât și din mediul urban, încep să fie din ce în ce mai îngrijorați de diferite adicții pe care le au copiii lor”, a mai explicat deputatul PSD.

Ghigiu a declarat că ideea legii care crește vârsta de la care tinerii pot intra în sălile de jocuri de noroc și de a reduce publicitatea a apărut în urma unui eveniment al Salvați Copiii.  

„Avem nevoie ca autoritățile să pună în aplicare legea. Dacă doar vom adopta acest proiect de lege, dar autoritățile nu-și vor face treaba să verifice dacă operatorii primesc minori în sălile de joc, efectul va fi unul marginal”, a declarat în final Mihai Ghigiu.

Raluca Turcan, PNL: „7 din 10 copii văd frecvent reclame la pariuri și săli de joc”

Raluca Turcan, deputată PNL, a declarat pentru HotNews că cele două propuneri legislative au apărut după un lung șir de discuții cu ONG-uri, cum ar fi Salvați Copiii, specialiști, instituții publice și „cu oameni direct afectați de fenomenul dependenței de jocuri de noroc”. 

Până să înceapă discuțiile cu Salvați Copiii pentru a pune la punct proiectul de lege, Raluca Turcan spune că a participat la mai multe evenimente organizate de poliție unde a ascultat poveștile tinerilor dependenți, dar și cu „ părinți care au descoperit prea târziu că propriii copii acumulaseră datorii sau dezvoltaseră comportamente compulsive”. 

„Am analizat împreună (n.red – cu organizațiile neguvernamentale) experiențe europene, blocajele legislative existente și măsurile concrete care pot funcționa în România”, mai spune deputata PNL.

„14% dintre copii au recunoscut că au participat direct, ilegal, la jocuri de noroc pe bani”

Ea a explicat că la baza deciziei de a reglementa jocurile de noroc, mai ales când vine vorba de tineri, a stat și o cercetare a Salvați Copiii din noiembrie 2023:

„14% dintre copii au recunoscut că au participat direct, ilegal, la jocuri de noroc pe bani, aproape 40% spun că au prieteni implicați, 7 din 10 copii văd frecvent reclame la pariuri și săli de joc, iar 11% urmăresc influenceri care promovează astfel de activități”.

„E clar că avem de-a face cu un fenomen social îngrijorător”, a fost concluzia parlamentarei după ce a vorbit cu persoanele afectate de dependența cu jocuri de noroc și după ce a consultat studiul.

CNA a interzis deja ca vedetele să apară în reclamele la jocurile de noroc

În iunie 2025, CNA a decis că vedetele sau influencerii nu vor mai putea să apară în reclamele la jocurile de noroc de la televizor, radio sau din mediul online. 

Prevederea face parte dintr-o serie de modificări a Codului de Reglementare în Audiovizual, legislaţia secundară pe baza căreia funcţionează CNA. 

„Este interzisă difuzarea de publicitate pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive sau de alte persoane, care, datorită notorietăţii în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri”, arată decizia CNA care a intrat în vigoare de pe 6 octombrie. 

Raluca Turcan a explicat că legea completează prevederile deciziei CNA: „Discuții cu CNA am avut. Am ajuns la concluzia că e nevoie de preluare în lege a măsurilor luate de CNA în audio-vizual”, a explicat ea în ziua în care a fost votat proiectul în Senat. 

Pentru legea care prevede reglementarea orelor de difuzare online a reclamelor pentru jocuri de noroc, CNA a transmis o recomandare către comisia economică prin care a informat că „în spațiul online nu se poate aplica regula privind orele de difuzare (n.red. – ale reclamelor la jocurile de noroc)”.