Primii „refugiați științifici” din SUA au sosit într-o țară europeană

Primii academicieni americani care au fugit din America lui Donald Trump către Franța au sosit în țara europeană, relatează marți Politico.

Săptămâna trecută, Universitatea Aix-Marseille (AMU) a prezentat opt cercetători din Statele Unite care se află în faza finală de aderare la programul „Loc sigur pentru știință” al instituției. Coordonatorii programului își propun să atragă cercetători ce au fost afectați sau se tem de reduceri de finanțare sub administrația Trump.

Deși atât Franța, cât și Uniunea Europeană au lansat planuri de milioane de euro pentru a atrage cercetători de peste Atlantic de când Trump a preluat din nou președinția SUA, în ianuarie, inițiativa AMU a fost prima de acest gen din Franța – ceea ce înseamnă că cei opt cercetători întâmpinați sunt primii „refugiați științifici” care plănuiesc să schimbe Statele Unite cu Franța.

Vorbind din laboratorul de astrofizică al universității, președintele AMU, Eric Berton, a comparat situația actuală cu cea a academicienilor europeni care au fugit de persecuțiile regimului nazist, înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Ceea ce se întâmplă astăzi nu este lipsit de legături cu o altă perioadă întunecată a istoriei noastre”, a spus el. Berton, alături de fostul președinte francez François Hollande, au militat pentru crearea unui statut oficial de „refugiat științific”.

Unii cercetători americani resping eticheta de „refugiat”

Deoarece majoritatea cercetătorilor prezenți la discursul lui Berton nu semnaseră încă contractele cu AMU, aceștia au cerut să li se păstreze anonimatul pentru a-și proteja pozițiile de cercetare din Statele Unite, în cazul în care nu ar fi acceptați sau ar decide să refuze oferta.

Printre candidați s-a numărat James, un climatolog de la o universitate de renume, și soția sa, care studiază interacțiunea dintre sistemele judiciare și democrații. James a spus că au aplicat la programul de la AMU pentru că „lucrează în domenii care sunt vizate” și care ar putea fi afectate de reduceri de finanțare din partea guvernului american.

Deși James, care nu a dorit să-i fie menționat numele complet, a spus că nu se consideră pe el și pe colegii săi „refugiați”, și-a exprimat profunda îngrijorare în legătură cu viitorul cercetării academice sub conducerea lui Trump.

Brian Sandberg, profesor de istorie la Northern Illinois University, care studiază schimbările climatice în perioada Micii Ere Glaciare (din secolele XVI-XIX), avea deja planificat un an de cercetare la Marsilia ca profesor invitat. El spune că a aflat în martie despre noul program din cadrul AMU și a decis să aplice.

„Întregul sistem de cercetare și educația din Statele Unite sunt cu adevărat sub asediu”, a declarat Sandberg.

Universitatea franceză spune că a primit aproape 300 de candidați

AMU a precizat că 298 de cercetători de la universități prestigioase, inclusiv Stanford și Yale, au aplicat, în ciuda faptului că universitatea din Marsilia nu are aceeași notorietate internațională ca unele dintre instituțiile pariziene. Berton a spus că numărul mare de candidați reflectă „urgența” situației de peste Atlantic.

Universitatea a alocat deja 15 milioane de euro pentru finanțarea programului și face lobby pe lângă guvernul francez pentru a dubla această sumă, ceea ce ar permite aproape dublarea numărului de angajări planificate, de la 20 la 39.

Totuși, mutarea într-o țară nouă, unde limba oficială nu este engleza, reprezintă un pas important. De asemenea, există problema salariilor, care sunt mai mici pentru cadrele universitare în Franța decât în Statele Unite, precum și a celei legate de fondurile în general mai reduse pentru cercetare.

O antropologă aflată la început de carieră a declarat că așteaptă în continuare detalii contractuale de la AMU înainte de a semna, din cauza discrepanțelor salariale, deși s-a arătat încurajată de faptul că nivelul de trai este mai accesibil în Franța – mai ales ținând cont că educația pentru cei doi copii ai săi, care, spune ea, sunt nerăbdători să se stabilească în Marsilia, va fi gratuită.

Președintele universității a insistat că participanții la programul „Loc sigur pentru știință” vor fi remunerați la același nivel ca cercetătorii francezi. Declarația a vizat calmarea îngrijorărilor din comunitatea academică franceză, care de multă vreme se plânge de lipsa fondurilor, și care ar putea vedea cu scepticism concentrarea resurselor pe atragerea cercetătorilor americani.

Însă antropologa a spus că o viață mai lipsită de stres ar putea compensa un salariu mai mic. „Va fi mult mai puțin stres, în general, din punct de vedere politic, academic”, a concluzionat ea.