Primul Consiliu Suprem de Apărare a Țării din mandatul lui Ilie Bolojan va avea loc pe 28 martie. Care sunt temele de pe ordinea de zi

Poziționarea României în contextul procesului de negociere de pace sau implicații asupra țării noastre a războiului de la graniță se numără printre temele care vor fi discutate la reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării de vineri, 28 martie.

Administrația Prezidențială a anunțat astăzi oficial convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 28 martie, la ora 12:00. Este prima ședință CSAT de când Ilie Bolojan a preluat interimar mandatul de președinte al României.

Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:

• Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
• Poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina;
• Raport privind activitatea desfășurată de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025;
• Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.

De asemenea, „în cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, precizează Administrația Prezidențială.

Ședința vine la o zi după ce, la Paris, va avea loc un summit organizat de Emmanuel Macron la care vor lua parte președintele ucrainean Volodimir Zelenski și aliații Kievului. Acest nou summit, care urmează unei prime întâlniri care s-a desfășurat la Londra la începutul lui martie, va avea loc după discuții conduse de SUA cu Rusia și Ucraina, prevăzute luni în Arabia Saudită, în vederea asigurării unui armistițiu limitat.

Ultima ședință CSAT, convocată de fostul președinte Klaus Iohannis, a avut loc în 28 noiembrie, când serviciile de informații au prezentat rapoartele în baza cărora Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Atunci, membrii CSAT au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. 

Ulterior, în 4 decembrie, Klaus Iohannis a declasificat documentele prezentate în ședința CSAT, iar, în acest context, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis două zile mai târziu, în 6 decembrie, anularea alegerilor prezidențiale și a impus organizarea de la zero a procesului electoral.