Sari direct la conținut

Primul studiu asupra ADN-ului unui bărbat din Pompei: avea 35 de ani și era bolnav. Lava a păstrat genele intacte

HotNews.ro
Pompei - camera sclavilor, Foto: cultura.gov.it
Pompei - camera sclavilor, Foto: cultura.gov.it

Revista Scientific Report a publicat un studiu asupra ADN-ului unui bărbat care locuia în Pompei, victimă în anul 79 î.Hr. a erupției Vezuviului şi a cărui moştenire genetică s-a păstrat, graţie lavei, intactă. Omul avea între 35 și 40 de ani, suferea de o boală asemănătoare tuberculozei şi foarte probabil era originar din centrul Italiei.

Pentru prima dată, oamenii de știință au putut citi ADN-ul unuia dintre locuitorii Pompeiului care a trăit în urmă cu mai bine de 2000 de ani – relatează Rai News, citat de Rador. Rezultatul studiului deschide calea altor cercetări în această direcție.

Ne aflăm în faţa unei „premiere”, deoarece până acum au fost analizate doar fragmente de ADN mitocondrial (codul care nu este conținut în nucleul celular şi care în trecut a fost prelevat atât de la oameni, cât și de la animalele găsite la Pompei).

„ADN-ul era foarte degradat, însă am reușit să-l extragem oricum”, spune coordonatorul cercetării, Gabriele Scorrano, profesor la Universitatea Daneză din Copenhaga și la Universitatea Tor Vergata din Roma.

Lava Vezuviului l-a ajuns pe bărbat în timp ce se afla în casa fierarului, în compania unei femei mai în vârstă, de aproximativ 50 de ani, pentru care nu a fost posibilă efectuarea unei analize genetice:

„Starea lor de conservare era excelentă. Nu au intrat în contact cu temperaturi prea ridicate – a spus cercetătorul – și este probabil ca cenușa vulcanică care a înconjurat cele două corpuri să fi creat un mediu lipsit de oxigen: un gaz catalizator de reacții, care, astfel, au încetinit foarte mult”.

La scheletul bărbatului care a trăit acum 2.000 de ani au fost depistate leziuni la una dintre vertebre. În harta sa genetică există secvențe asemănătoare cu cele ale bacteriei responsabile de tuberculoză (Mycobacterium tuberculosis), ceea ce a sugerat cercetătorilor că probabil bărbatul suferea de „spondilită tuberculoasă” (așa-numita boală Pott), o afecţiune endemică în epoca Romei imperiale.

Comparația dintre ADN-ul bărbatului din Pompei şi hărțile genetice a aproximativ 1.500 de eurasiatici (dintre care 1.030 au trăit în antichitate și 471 sunt indivizi născuți în timpurile moderne) „sugerează că primul avea multe elemente asemănătoare cu cele ale locuitorilor din centrul Italiei și altor indivizi care au trăit în Italia în vremea Imperiului Roman”.

Analiza ADN-ului mitocondrial și cea a cromozomului Y a permis oamenilor de știință să „identifice grupuri de gene găsite la locuitorii din Sardinia, dar nu și la alți indivizi care au trăit în acelaşi timp în alte zone ale Italiei”.

„Sper ca acesta să fie punctul de plecare pentru analize mai detaliate asupra probelor de la Pompei”, a concluzionat cercetătorul.

Citește și:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro