Principalele probleme pe care le lasă în urmă pandemia și care vor fi resimțite pe termen lung: fluctuații în greutate, tulburări de somn, depresie și anxietate
Cu toate că restricţiile impuse de pandemia COVID-19 par să se apropie de final, efectele indirecte asupra sănătăţii fizice şi mintale ale acestei perioade rămân o problemă care trebuie depăşită. Fluctuațiile în greutate, tulburările de somn, depresia și anxietatea sunt doar câteva dintre problemele lăsate în urmă de perioada pandemică, arată mai multe studii.
Pandemia a generat un stres emoțional puternic. Efectele negative se vor menține pe termen lung
Astfel, deși există indicii că s-ar putea îndrepta spre final, pandemia COVID-19 continuă să afecteze vieţile oamenilor de pretutindeni, atât prin ameninţarea directă pe care o aduce sănătăţii, cât şi prin efectele sale indirecte, constând în modificările aduse la nivelul stilului de viaţă – necesare, dar disruptive – precum stresul suplimentar care afectează sănătatea mintală, suprasolicitarea sistemelor de sănătate – negândite pentru a face faţă unui influx atât de marede pacienţi cu simptome similare – dar şi provocările privind informarea în domeniul medical (dezbaterile privind vaccinurile, utilitatea măştilor de protecţie sau chiar relevanţa studiilor medicale).
Dincolo de efectele directe asupra sănătăţii, pandemia COVID-19 a generat şi un puternic stres emoţional, care a pus presiune asupra sănătăţii mintale şi fizice, aducând şi restricţii care au creat disrupţii la nivelul stilului de viaţă. Aceste efecte negative vor rămâne şi după încheierea pandemiei şi trebuie combătute printr-o responsabilitate individuală mai mare în ceea ce priveşte sănătatea, manifestată atât printr-o atenţie mai mare la stilul de viaţă şi obiceiurile sănătoase, cât şi prevenţie medicală.
De exemplu, ediţia din 2022 a studiului „Mind Health and Wellbeing” realizat de AXA, la care au participat peste 11.000 de persoane din 11 pieţe din Europa şi Asia, a identificat probleme de prioritizare privind propria sănătate mintală şi necesitatea imperativă de a creşte gradul de conştientizare privind soluţii de prevenţie. 36% din respondenţi au declarat că pandemia le-a crescut abilitatea de a face faţă situaţiilor dificile. Cu toate acestea, doar 44% au declarat că s-au simţit fericiţi sau au avut experienţe care să le aducă bucurie în ultimul an.
De asemenea, un studiu publicat de APA – Asociaţia Americană de Psihologie, realizat în februarie 2021, în Statele Unite ale Americii, a arătat că sănătatea fizică a oamenilor tinde să fie în declin ca urmare a stresului generat de pandemie, mulţi participanţi raportând creşteri sau scăderi mari în greutate, creşterea cantităţii de alcool consumate şi tulburări de somn de la începerea pandemiei. Astfel, 61% dintre participanţii la sondaj au înregistrat fluctuaţii nedorite în greutate, cu peste 2 din 5 americani (42%) raportând creşteri nedorite în greutate, adulţii raportând, în medie, o creştere de circa 13 kg (faţă de media de circa 6 kg).
2 din 3 americani au declarat că dorm mai puţin sau mai mult decât şi-ar dori, 1 din 4 bea mai mult alcool pentru a face faţă stresului, iar aproape jumătate (47%) dintre americani au întârziat sau chiar anulat apelarea la servicii medicale de la debutul pandemiei.
Fluctuaţiile în greutate sunt un semn al problemelor importante de sănătate, atrag atenţia reprezentanţii APA. Mai mult, creşterea semnificativă în greutate aduce riscuri de sănătate pe termen lung, cum ar fi riscul de a dezvolta diabet de tip II şi probleme de inimă.
Nu în ultimul rând, un alt studiu, realizat de cercetătorii de la Şcoala de Sănătate Publică Mailman din cadrul Universităţii Columbia, indică o prevalență crescută la nivel global atât a depresiei, cât și a anxietății în timpul pandemiei COVID-19.
Interes în creștere al românilor pentru asigurările private de sănătate, pe fondul pandemiei
În România, în contextul pandemiei, asigurările private de sănătate au reprezentat o alternativă la sistemul de sănătate de stat, sufocat periodic de noile valuri de îmbolnăviri, deja suprasolicitat chiar şi înainte de începerea pandemiei.
Pe acest fond, românii sunt interesaţi de asigurările de sănătate, iar rezultatele financiare din 2021 confirmă această tendinţă: în primele 9 luni ale anului trecut, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate au crescut cu 9%, arată datele Autorității de Supraveghere Financiară.
Daunele plătite de asigurători pe segmentul poliţelor de sănătate, în primele 9 luni din 2021, au fost cu peste 30% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2020.
La început de an 2022, sănătatea rămâne o preocupare la nivel personal şi organizaţional, importanţa acesteia fiind relevată mai mult ca niciodată de contextul actual.
Asigurările de sănătate reprezintă produse financiare de care românii s-au arătat din ce în ce mai interesaţi în ultimii ani, iar tendinţa s-a păstrat şi în 2021, fiind confirmată şi de rezultatele financiare raportate pentru anul precedent.
Astfel, conform datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, asigurările de sănătate au cumulat, în primele 9 luni ale anului 2021, prime brute subscrise în valoare de aproximativ 384 milioane de lei, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020.
Defalcat, primele brute subscrise pentru asigurările de sănătate aferente activităţii de asigurări generale (AG) au fost în sumă de 239 milioane lei, în creştere cu aproximativ 10%, reprezentând circa 62% din totalul PBS pentru activitatea de asigurări de sănătate. Primele brute subscrise aferente asigurărilor de viaţă (AV) au fost în sumă de 145 milioane lei, în creştere cu circa 8% faţă de perioada similară a anului anterior.
În total, numărul contractelor în vigoare la finalul lunii septembrie 2021 la nivelul întregii pieţe a asigurărilor de sănătate se situa la 356.296, în scădere cu circa 3,5% faţă de numărul contractelor în vigoare la finalul trimestrului III 2020, potrivit ASF.
Daunele plătite de asigurători pe segmentul asigurărilor de sănătate au crescut în 2021
În primele 9 luni ale anului 2021, societăţile de asigurare autorizate si reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară pe segmentul asigurărilor de sănătate au raportat daune plătite de aproximativ 208 milioane lei, cumulat pentru cele două categorii de asigurări, astfel:
- 135 de milioane lei sunt aferente contractelor de asigurări de sănătate asimilabile activităţii de asigurari generale, înregistrând o majorare de aproximativ 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior;
- 73 de milioane lei reprezintă sume plătite pentru indemnizaţii brute aferente contractelor de asigurări de sănătate asimilabile activităţii de asigurări de viaţă, înregistrând o creştere de circa 36% comparativ cu perioada similară a anului precedent.
În total, pentru întreg anul 2021, ASF estimează că primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate din România au fost de 500 milioane de lei.